in ,

U mondu culuritu di i cumuni – Da Wikipedia à i parchi autogestionati | S4F


L'economista Elinor Ostrom hà dimustratuchì i gruppi autourganizati sò assai capaci di gestisce i beni cumuni in modu sustenibile - contru à a teoria pessimista di a "tragedia di i cumuni". Ma si tratta solu di e cumunità tradiziunali di paesi ?

U mondu di i cumuni hè riccu è diversu, ma hè spessu a nostra educazione chì l'oscura. Ùn simu nati egoisti. Sò e cundizioni chì avemu da piglià per cunvene chì trasformanu l'esseri suciali chì eranu inizialmente disposti à cooperà in "homo oeconomicus", u "massimizzatore di utilità raziunale". In un esperimentu1 cù i zitelli di 20 mesi, l'esperimentatore abbandunò una cucchiara è pruvò in vain à ghjunghje cù a manu. A maiò parte di i zitelli anu ricunnisciutu a so angustia è li purtò a cucchiara. Hanu continuatu à fà questu ancu quandu ùn hà mancu ringraziatu. Ma s'ellu li hà ricumpinsatu cù un caramelu è a ricumpensa sparì di colpu dopu uni pochi di ripetizioni, a maiò parte di i zitelli persu a so vuluntà di aiutà. Ma a vuluntà di cooperà ùn hè micca sinonimu di altruismu d'autorenegazione. I cumuni pò certamente esse maximizatori di utilità, vale à dì l'utilità cumuni.

L'esempiu più cunnisciutu di un funziunamentu cumuni hè Wikipedia. Quì tutti ponu sparte cunniscenze è creà cunniscenze. Questa cunniscenza cumunu hè amministrata da l'utilizatori stessi. L'iniziu anarchicu sò diventati cumplessi Sistema di cuntrolli è equilibri sviluppatu chì pò largamente alluntanà a presa di cuntrollu da i trolls è altri free riders. Se fighjate à e plataforme amministrate cintrali cum'è X o Facebook, pudete vede quantu altu pò esse stu successu.

Ancu u sistema upirativu urdinatore Linux hè natu da l'idea cumuni. Tutti ponu aduprà, è ognunu pò migliurà, mudificà è adattà à i so bisogni. Tuttu u software open source hè basatu annantu à u principiu cumunu. Ma ci hè ancu hardware open source - vale à dì piani di cuncepimentu liberamente utilizzabili, senza patenti sonic finu à Passivhaus.

U Ritrattu Sindicatu di Tenement in Germania hè una associu di 187 prughjetti di abitazioni cumunitarii. I prughjetti sò diversi quant'è a so origine. Certi sò stati creati per ragioni puramente pratiche, altri cù ugettivi pulitichi è di cambiante suciale o per prevene i piani di demolizione. U sindicatu usa u so sapè fà è cunsiglia nantu à novi prughjetti, urganizeghja prestiti diretti da i particulari è mantene un fondu di sulidarità. Soprattuttu, u sindicatu offre à i prughjetti individuali di a casa a prutezzione di elli.Per sguassà permanentemente e case da u mercatu immubiliare, ogni prughjettu di casa si fusiona cù u sindicatu per furmà una GmbH. Questu dà à u sindicatu uguali diritti di votu in materia riguardanti a vendita o a cunversione in condomini.

Link à u video Omni Commons

Omni Commons hè un prughjettu cumunu di parechji cullettivi in ​​Oakland, California: Tutti i prughjetti quì sò accessibili à tutti è sò gestiti cumuna: laboratoriu di scienze naturali, spaziu di pirate, studio d'arte, sale di riunioni è prove, stampa, spaziu di cuncertu è teatru, a scola in quale tutti ponu insignà è tutti ponu amparà, è una cafeteria chì dà l'alimentu gratuitu fattu da l'alimentu salvata.

L'annu passatu u "Premiu Nobel alternativu" - nome currettu: "Pruduttori Livellu di Livre"- à a reta cooperativa Cecosesola premiatu in Venezuela. Vale à dì, "Per u stabilimentu di un mudellu ecunomicu ghjustu è cooperativu cum'è una alternativa robusta à l'ecunumia guidata da u prufittu". Cecosesola (Central de Cooperativas de Lara) hè una reta di cooperative rurale è urbane in i pedeli andini chì furnisce beni è servizii à prezzi accessibili à più di 100.000 55 famiglie in sette stati venezuelani. È questu hè u casu dapoi 1,25 anni. E cooperative pruducenu è distribuiscenu l'alimentariu, furnisce servizii di salute, trasportu è ancu funerali. Operanu quattru grandi mercati in a cità di 1 milioni di Barquisimento. L'alimentu hè vindutu quì à un prezzu uniforme per chilò - 1 kg di tomate custa u listessu cum'è 1917 kg di patate. E cumunità di u paese si cunsultanu cù l'impiegati di a cooperativa nantu à i so costi di pruduzzione : sementi, tubi d'irrigazione, carburanti per pompe, muli chì portanu i vegetali à e strade passabili... I costi di tutte e cumunità sò cumuna, cum'è e quantità prudutte da ognunu. Village Verdura. Questu risultatu in u prezzu uniforme per chilò. E diverse cundizioni di pruduzzione in locu favurevuli è menu favurevuli sò equilibrati.U prezzu standard salva assai burocrazia, ùn ci hè micca costu per u marketing è publicità, è senza intermediari. "U nostru puntu di riferimentu hè solu i costi di produzzione cumpresi ciò chì i pruduttori anu bisognu di campà", spiega u membru di a cooperativa Noel Vale Valera. In u risultatu, i prezzi di Cecosesola sò significativamente sottu à i prezzi di u mercatu di solitu. Per più di mezu seculu, a cooperativa hà sappiutu sopravvive à e crisi politiche è ecunomiche, cumprese l'iperinflazione, chì hà righjuntu quasi 3.000 per centu in u XNUMX. Pudete leghje in u libru "U mondu di i cumuni" di Silke Helfrich è David Bollier.2

In u situ web di u libru, un logu in forma di stella dice: "Access apertu". L'accessu apertu hè l'implementazione di l'idea cumuni in a scienza. A Fundazione di Ricerca Tedesca DFG offre i seguenti Défintion: "Accessu Apertu (Inglese per l'accessu apertu) hè accessu liberu à publicazioni scientifiche è altri materiali in Internet. Qualchissia pò leghje, scaricà, salvà, ligà, stampà è aduprà un documentu scientificu publicatu in e cundizioni d'accessu apertu gratuitamente. " In pratica, questu significa, per esempiu, chì pudete scaricà u libru di Silke Helfrich cum'è PDF. I ghjurnali scientifichi sò caru è l'articuli individuali in Internet sò generalmente oculati daretu à una barrera di pagamentu. Ma ci sò ancu ghjurnali d'accessu apertu chì i cuntributi, cum'è quelli di l'altri ghjurnali, sò verificati da revisori indipendenti (peer review), ma sò accessibili in Internet senza pagamentu. Ma micca tuttu ciò chì qualchissia mette in Internet cum'è scientificu pò esse chjamatu accessu apertu. Per assicurà a qualità ci hè u "Repertoriu di Ghjurnali d'Accessu Apertu"è chì"Directory di Libri in Accessu Apertu".

Micca solu per publicazioni scientifiche, ma per tutti i tipi di publicazioni, "Creative Commons" criatu. Quessi sò licenze standardizati à l'internaziunale chì permettenu à i pruduttori di rende i so prudutti dispunibuli à u publicu generale in modu chì ùn ponu micca esse apprupriati da altri. Questu significa chì u cuntenutu pò esse spartutu senza restrizioni o cun cundizioni diffirenti. L'usu più cumuni hè una licenza chì esige l'autori per esse creditu è ​​chì a distribuzione si faci in i stessi cundizioni. Hè ancu pussibule di limità à l'usu micca cummerciale o di stipulà chì u travagliu ùn pò micca esse mudificatu.

Torna à i cumuni più tangibili. Avete voglia di "crawling"? In Innsbruck à l'angulu di Andreas-Hofer-Straße è Franz-Fischer-Straße, sopra à l'entrata di u parking sotterraneo, ci hè una bella prugna mirabelle, accessibile liberamente. Cum'è millaie di altri arburi di frutti è arburi di bacca in terra publica, hè listatu nantu à a mappa di mundraub.org.

È cunnosci l'unicu parcu autogestionatu in Vienna ? Hè u grid square garden in u 4u distrittu. Pudete sapè cumu l'abitanti si battevanu per questu ortu cumunitariu in l'anni 1970 è impediscenu a demolizione di e so case, cù u sustegnu attivu di una squadra di televisione ORF, nant'à u situ web. Primu sentieru viennese di protesta sente è vede.

Foto di copertina: Wild Woods Farm in Iowa furnisce direttamente 200 famiglie cù 30 diversi tipi di verdura. Questa hè a parte settimanale chì i membri ponu piglià in una di e sette stazioni di pick-up.
Foto: US Dept. di l'agricultura - Public Domain

1 Warneken, Felix / Tomasello, Michael (2008): "I ricompense estrinsechi minanu i tendenzi altruistichi in 20-Month-Olds", in: Psychology Developmental, Vol 44 (6), pp 1785-1788.

2 Silke Helfrich, David Bollier, Heinrich Böll Foundation (eds.) (2015): U mondu di i cumuni. Modelli di azzione cumuna. Berlinu, Boston, Bielefeld.

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA


Lascià una Comment