in , ,

Commons – Cumu a sustenibilità pò riesce | S4F AT


di Martin Auer

A tiurìa di a "tragedia di i cumunu" si sviluppa una volta è una volta in a discussione nantu à a catastrofa climatica è a crisa planetaria. Sicondu ella, i cumuni sò inevitabbilmente sottumessi à l'overuse è a decadenza. U puliticu è economista Elinor Ostrom hà dimustratu perchè questu ùn deve micca esse u casu è cumu e risorse ponu esse aduprate in modu sustenibile da e cumunità autourganizata, spessu per seculi.

L'esseri intelligenti chì osservanu u nostru pianeta duveranu ghjunghje à a cunclusione chì una tragedia terribile hè accaduta quì: noi l'omu di a Terra distrughjemu u nostru pianeta. Noi wissen |chì l'avemu distruttu. Noi inghjuliatu ihn micca distrughje. Eppuru pare chì ùn pudemu micca truvà un modu per finisce a distruzzione.

Una formulazione teorica di stu fenominu vene da l'ecologista americanu Garrett Hardin (1915 à 2003). Cù u so articulu di u 1968 "A tragedia di i cumuni"1 - in alimanu: "A Tragedia di i Cumuni" o "A Tragedia di i Cumuni" - hà creatu una parolla di casa chì descrive u prucessu in quale l'azzioni di l'individui portanu à un risultatu chì nimu vulia. In l'articulu, Hardin prova di dimustrà chì i beni cumunu liberamente accessibili, cum'è l'atmosfera, l'oceani di u mondu, i terreni di pesca, i boschi o i pasture cumuni sò necessariamente soprautilizati è arruvinati. Piglia ancu u terminu "cumune" o "cumune" da u spaziu cumunale, u pascu chì era spartutu da un paese. Un tali pasture spartutu serve com'è esempiu.

U calculu hè cusì cusì : 100 vacche pascenu in un pascu. Ci hè abbastanza per a pastura per rigenerate ogni annu. Dieci di sti vacchi sò mio. "Cum'è esse raziunale", dice Hardin, "ogni allevatore di bestiame s'impegna à maximizà a so utilità." Se aghju mandatu una undicesima vacca à pasture invece di dece, a pruduzzioni di latte per vacca diminuirà da un percentu perchè ogni vacca hà avà menu menu. hà manghjatu. U mo pruduzzione di latte per vacca hè ancu diminuitu, ma postu chì avà aghju undici vacche invece di deci, u mo pruduzzione tutale di latti aumenta da quasi nove per centu. Allora saria stupidu s'ellu rinunziò à l'undicesima vacca per ùn sopraricà a pastura. E saria ancu più stupidu s'è aghju vistu à l'altri rancheri chì guidanu vacche supplementari in u pascu è eru l'unicu chì vulia prutege u pasture. A pruduzzioni di latte di e mo dece vacche seria ridutta è l'altri avianu u vantaghju. Allora saria punitu per esse cumportatu in modu rispunsevule.

Tutti l'altri rancheri devenu seguità a listessa logica s'ellu ùn volenu micca passà sottu. È hè per quessa chì hè inevitabbile cum'è u destinu in a tragedia greca chì a pastura serà sfruttata è eventualmente diventa deserta.

Cunsequenze di l'overgrazing in u Lavu Rukwa, Tanzania
Lichinga, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

U nemicu di a crescita di a pupulazione

Sicondu Hardin, ci sò solu duie opzioni per prevene a tragedia: o regulazione attraversu una amministrazione cintrali o dividendu i cumunu in parcelle privati. Un rancheru chì pasce e so vacche nantu à a so propria terra hà da esse attentu à ùn distrughje a so terra, l'argumentu va. "O impresa privata o sucialismu", hà dettu dopu. A maiò parte di i cunti di a "tragedia di i cumuni" finiscinu quì. Ma hè bonu per sapè chì altre cunclusioni Hardin hà tiratu. Quessi sò argumenti chì spuntanu una volta è una volta in u dibattitu annantu à a catastrofa climatica.

Hardin vede a vera causa di l'overuse di risorse in a crescita di a pupulazione. Aduprà l'esempiu di a contaminazione ambientale per dimustrà questu: Se un pioniere solitario in l'Ovest salvaticu hà gettatu i so rifiuti in u fiumu più vicinu, ùn era micca un prublema. Quandu a pupulazione ghjunghje à una certa densità, a natura ùn pò più assorbe i nostri rifiuti. Ma a suluzione di privatizazione chì Hardin crede chì travaglia per u pastore di l'animali ùn funziona micca per i fiumi, l'oceani o l'atmosfera. Ùn ponu esse vallati, a contaminazione si sparghje in ogni locu. Perchè ellu vede una cunnessione diretta trà a contaminazione è a densità di pupulazione, a cunclusione di Hardin hè: "A libertà di razza hè intolerable".

Racismu è etno-naziunalismu

In un articulu dopu in u 1974 intitulatu "L'etica di i battelli di vita: u casu contru à aiutà i poveri« (« L'éthique des bateaux de sauvetage : plaidoyer contre l'aide aux pauvres »2) précise : l'aide alimentaire aux pays pauvres ne favorise qu'une croissance de la population et aggrave ainsi les problèmes de surutilisation et de pollution. Sicondu a so metàfora, a pupulazione di i paesi ricchi si trova in una barca di salvezza chì pò purtà solu un numeru limitatu di persone. U battellu hè circundatu da affogamenti disperati chì volenu entre. Ma lascialli à bordu significaria a caduta di tutti. Mentre ùn ci hè micca un guvernu mundiale chì cuntrolla a ripruduzzione umana, Hardin dice, una etica di spartera ùn hè micca pussibule. "Per u futuru prevedibile, a nostra sopravvivenza dipende da permette à e nostre azioni di esse guidate da l'etica di i battelli di salvataggio, per quantunque duri ponu esse".

Hardin hà scrittu 27 libri è autore 350 articuli, assai di quali eranu apertamente razzisti è etno-naziunalisti. Eppuru, quandu i punti di vista di Hardin sò presentati à u publicu, u naziunalismu biancu chì hà infurmatu u so pensamentu hè largamente ignoratu. E discussioni di e so idee cumplete ponu esse truvate principarmenti nantu à i siti web supremacisti bianchi. Cumu l'urganizazione US SPLC scrive, ci hè celebratu culà cum’è un eroe.3

Allora deve finisce tragicamente ? Ci vole à sceglie trà dittatura è ruina ?

A disputa nantu à u "puteru cintrali" o "privatizazione" cuntinueghja finu à questu ghjornu. L'economista americanu Elinor Ostrom (1933 à 2012) hà dimustratu chì ci hè una terza pussibilità trà i dui poli. In u 2009, hè stata a prima donna à riceve u Premiu Alfred Nobel Memorial in Economics per u so travagliu4, in quale hà trattatu intensamente i prublemi di i cumuni. L'elogiu di u Cumitatu Nobel hà dettu chì hà dimustratu "cumu a pruprietà cumuna pò esse gestita cù successu da l'urganisazioni d'utilizatori".

Al di là di u mercatu è u statu

Elinor Ostrom
Photo: Servitore Proline 2010, Wikipedia/Wikimedia Commons (cc-by-sa-3.0)

In u so libru "Governing the Commons"1990 (tedescu: "The Constitution of the Commons - Beyond Market and State"), publicatu per a prima volta in u 4, Ostrom mette à a prova a tesi di Hardin nantu à a tragedia di i cumuni. Ella hà esaminatu principalmente esempi pratichi di cumunità chì anu gestitu è ​​utilizatu una risorsa in modu sustenibile per un longu periodu di tempu, ma ancu esempi di fallimentu di una tale autogestione. In l'analisi teorica, hà utilizatu a teoria di u ghjocu per dimustrà chì nè u cuntrollu da un putere esternu (statu) nè a privatizazione garantinu suluzioni ottimali per l'usu sustinibili è a preservazione à longu andà di i beni cumuni.

In u primu casu, l'autorità statali duveria avè infurmazione cumpleta nantu à e caratteristiche di a risorsa è u cumpurtamentu di l'utilizatori per pudè sancionà currettamente u cumpurtamentu dannusu. Se a so informazione hè incompleta, e so sanzioni ponu solu purtà à una misconducta di novu. U megliu è più precisu u monitoraghju, u più caru diventa. Questi costi sò generalmente ignorati da i difensori di u cuntrollu statale.

A privatizazione, à u turnu, impone i costi à l'utilizatori per l'esgrima è a vigilazione. In u casu di una pastura divisa, pò accade chì u clima favurizeghja certi spazii mentre chì altri soffrenu di a seca. Ma l'allevatori di vacche ùn ponu più spustà in i zoni fertili. Questu porta à l'overgrazing in i zoni secchi. L'annu dopu, a siccità puderia chjappà in altre zone di novu. L'acquistu di furaghji da i zoni fertili esige u stabilimentu di novi mercati, chì incurrenu ancu i costi.

U terzu modu

Sia teoricamente sia empiricamente, Ostrom sustene chì ci sò altre suluzioni trà u mercatu è u statu. Ella esamineghja studii di casi diversi cum'è pasture comunitarie è foreste comunitarie in Svizzera è Giappone, sistemi di irrigazione gestiti in modu cumunale in Spagna è Filippine, gestione di l'acqua sotterranea in i Stati Uniti, i terreni di pesca in Turchia, Sri Lanka è Canada. Alcuni di i sistemi riesciuti anu permessu a gestione di a cumunità sustenibile per seculi.
Ostrom trova in i so studii di casu è ancu in esperimenti di laboratoriu chì micca tutti l'utilizatori di un bè cumunu sò ugualmente "massimizzatori di utilità raziunale". Ci sò cavalieri gratuiti chì sempre agiscenu egoistamente è mai cooperanu in situazioni di decisione. Ci sò utilizatori chì cooperanu solu s'elli ponu esse sicuri chì ùn saranu micca sfruttati da i cavalieri gratuiti. Ci sò quelli chì sò disposti à cercà a cuuperazione in a speranza chì a so fiducia serà reciprocata. È infine, pò ancu esse uni pochi di veri altruisti chì cercanu sempre u bè di a cumunità.
Se certi parsoni riescenu à travaglià inseme in un spiritu di fiducia è cusì ottene un beneficiu mutuale più grande, altri chì osservanu questu ponu esse motivati ​​​​à cooperà ancu. Hè impurtante chì tutti ponu osservà u cumpurtamentu di l'altri è ricunnosce ancu i benefici di agisce inseme. A chjave per superà i prublemi si trova in a cumunicazione è a creazione di fiducia.

Ciò chì caratterizeghja i cumuni di successu

In modu più generale, Ostrom dichjara chì a spartera sustinibule di un cumunu hè più prubabile quandu i seguenti cundizioni sò cumpletati:

  • Ci sò regule chjaru nantu à quale hè autorizatu à aduprà è quale ùn hè micca.
  • E regule per approprità è furnisce una risorsa currispondenu à e cundizioni lucali. Per esempiu, diverse reti o fili di pesca sò permessi in diverse zone di pesca. U travagliu cumuni in u boscu o durante a cugliera hè cronometratu, etc.
  • L'utilizatori stessi stabiliscenu e regule è cambianu cum'è necessariu. Siccomu sò affettati da e regule stesse, ponu cuntribuisce e so sperienze.
  • U rispettu di e regule hè monitoratu. In picculi gruppi, quelli implicati ponu osservà direttamente u cumpurtamentu di l'altri. E persone chì monitoranu u rispettu di e regule sò o l'utilizatori stessi o sò numinati da l'utilizatori è sò rispunsevuli di elli.
  • A violazione di e regule serà sanzionata. In a maiò parte di i casi, i viulazioni di a prima volta sò trattati indulgentamente, i viulazioni ripetuti sò trattati più severamente. U più sicuri chì quelli implicati sò chì ùn sò micca sfruttati da i free riders, u più prubabile ch'elli sò attaccà à e regule stessi. Sì qualchissia hè chjappata in violazione di e regule, a so reputazione soffre ancu.
  • I meccanismi di risoluzione di cunflittu sò rapidi, prezzu è diretti, cum'è riunioni lucali o un tribunale arbitrale designatu da l'utilizatori.
  • U statu ricunnosce u dirittu di l'utilizatori per stabilisce e so regule. L'esperienza mostra chì l'intervenzioni statali in i cumuni tradiziunali anu spessu purtatu à a so deteriorazione.
  • Organizzazioni incrustate: Quandu un cumunu hè strettamente ligatu à un grande sistema di risorse, per esempiu sistemi di irrigazione lucali cù canali più grande, strutture di guvernanza à parechji livelli sò "nidificate" inseme. Ùn ci hè micca solu un centru amministrativu.

Inseme in l'abbattimentu

Un cumuni tradiziunale mostra questu Video circa un "quartiere forestier" in Bladersbach, in Renania di u Nordu-Westfalia, chì e so radiche tornanu à u 16u seculu.

A pruprietà di a foresta indivisa di una cumunità cum'è una foresta ereditata hè caratteristica di i quartieri forestali. E famiglie ancestrali l'utilizanu cumuna. A legna hè tagliata in l'invernu. L'eletti "deputati" liberanu una parte di u boscu per u tagliu ogni annu. Sta parte hè divisa secondu u numeru di famiglie. I cunfini di i "lochi" sò marcati da u martellamentu di rami grossi, ognuna di quale hà un numeru intagliatu nantu à questu. Quandu a misurazione hè finita, i seccioni di u boscu individuali sò sferiti trà e famiglie. I prupietari di e zoni vicini marcanu i cunfini di e so zoni inseme da i posti di frontiera.

Finu à l'anni 1960, l'arbureti di stu boscu mistu sò stati utilizati per pruduce u lode di u tanner. U travagliu di sbuccia l'corteza hè stata fatta in a primavera. In l'inguernu, l'arbureti di betula, di carpe è d'aulinu puderanu esse abbattuti. In una fase precedente, i zoni di u boscu ùn sò micca stati sferiti, ma i vicini di u boscu anu fattu u travagliu inseme è dopu sferiscenu e pile di legnu. A furesta hè una "foresta di polizia". I rimjiet di l'arbureti deciduous crescenu torna da u rootstock. Dopu à 28 à 35 anni, i tronchi medium-strong deve esse tagliatu, altrimenti i radichi sò troppu vechji per furmà novi rimjiet. L'usu di rotazione permette à a furesta di rigenerate una volta è una volta.

Ma i cumuni ùn anu micca esse solu cumunità tradiziunali di paesi. U prossimu episodiu di sta serie curta hà u scopu di presentà alcuni di i cumuni chì travaglianu oghje, da Wikipedia à Cecosesola, un gruppu di cooperative in Equadoru chì furnisce 50 100.000 famiglie cù frutti è verdura à prezzi accessibili, servizii di salute è funerali per più di XNUMX anni. .

Foto di copertina: Marymoor Park Community Garden, USA. Parchi di King County, CC BY-NC-ND

Note a piè di pagina:

1 Hardin, Garrett (1968): A tragedia di i cumuni. In: Science 162 (3859), pp. 1243-1248. In linea: https://www.jstor.org/stable/1724745.

2 Hardin, Garrett (1974): Lifeboat Ethics_ the Case Against Helping the Poor. In: Psychology Today (8), pp. 38-43. In linea: https://rintintin.colorado.edu/~vancecd/phil1100/Hardin.pdf

3 Cf. https://www.splcenter.org/fighting-hate/extremist-files/individual/garrett-hardin

4 Ostrom, Elinor (2015): Governing the Commons. Cambridge: Cambridge University Press. U libru hè statu publicatu prima in u 1990.

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA


Lascià una Comment