in , ,

Suficienza: Nimu ùn deve sempre avè bisognu di più S4F AT


di Martin Auer

A nostra sucetà occidentale hè riferita cum'è una "società di cunsumu", ancu com'è una "società di crescita". Nant'à un pianeta finitu, però, a crescita infinita ùn hè micca pussibule, nè u cunsumu infinitamente crescente, ancu s'è i beni cunsumati sò pruduciuti più è più efficace. Ùn ci sarà micca un sviluppu sustenibile senza sufficienza - in tedesco: "sufficiency". Ma chì hè esattamente questu? L'ascète ? Rinuncia à a ricchezza ? O un altru tipu di prosperità?

"A sufficienza significa godere uni pochi di cose in modu intensivu invece di circundà sè stessu cù tante cose chì u piacè ùn hè più pussibule", scrive l'economista Niko Paech.1. Littiralmenti significa: esse abbastanza furnitu, avè abbastanza. Ciò chì si tratta hè di utilizà e risorse esistenti per pudè rigenerate di novu. Lòggicamente hè faciule per vede chì ùn ci hè micca altru modu.

Eppuru in l'Occidenti aumentemu u nostru cunsumu ogni annu, è a maiò parte di ciò chì a tecnulugia ci salva in termini di risorse per mezu di una efficienza più grande hè manghjata da stu cunsumu crescente. In u 1995, una vittura mediu cunsuma 9,1 litri di carburante per 100 km. In totale, e vitture tedesche cunsumanu 47 miliardi di litri. In u 2019, u cunsumu mediu era di 7,7 litri, ma u cunsumu tutale era sempre di 47 miliardi di litri.2. In u 1990, a putenza media di u mutore di e vitture di novu registratu in Germania era 95 hp, ma in u 2020 era 160 hp.3. In u 2001, i tedeschi anu guidatu 575 milioni di km in i so vitture, è in u 2019 cuperu 645 milioni di km. Stu aumentu hè duvuta à u più grande numaru di vitture per 1000 abitanti4. U prugressu tecnicu solu hà fattu vitture più prezzu, più veloce è più pesante, ma ùn hà micca risultatu in un cunsumu energeticu più bassu.

Per evità e peggiori cunsequenze di u cambiamentu climaticu, ci vole à riduce l'emissioni medii di gasi serra glubale di 6,8 tunnellate per capita annu (cumprese 4,2 tunnellate di CO2).5 à sottu à una tonna6 pressa. È prestu, vale à dì à a mità di u seculu. Per l'Austria, u puntu di partenza hè 13,8 tunnellate di emissioni basate nantu à u cunsumu7. Sò distribuiti in modu ineguale: u 10 per centu superiore di a pupulazione provoca quattru volte più emissioni quant'è u 10 per centu inferiore.8. Allora u compitu davanti à noi hè enormu. Per superarli, avemu bisognu di prugressu tecnicu : energie rinnuvevuli, aumentu di l'efficienza energetica è di e risorse in tutti i duminii. Inoltre, suluzioni basate in a natura, cum'è a risturazione di i paisaghji naturali, chì ponu assorbe assai più CO2 chì a piantazione d'arburu puri. Ma nimu di questu ùn ci ghjunghjerà abbastanza rapidamente, salvu chì ùn limitemu a produzzione - è cusì u cunsumu - di beni materiali. E più grande opportunità di risparmiu esistenu in a mobilità, l'alimentazione è a custruzzione è a vita. Ùn ci hè micca manera di circa a sufficienza. Ci deve esse menu vitture nantu à e strade. Invece di pusà solu in una vittura di 1,5 tonnellate, avemu da sparte un autobus, un tram, un trenu cù l'altri. L'agricultura crudele in a fabbrica deve sparisce, è cun ella a carne di prezzu in u supermercatu. À u listessu tempu, e misure di redistribuzione massiva sò necessarii, perchè ùn pò micca esse u casu chì certi pirsuni festighjenu di carne biulogica, mentri àutri ùn ponu micca affordà a so schnitzel o agnelli, ancu dumenica.

Barriere à a sufficienza

A necessità di ùn cunsumà più di ciò chì cresce hè faciule da capisce, ma implementà sta insight hè difficiule. Perchè hè questu? Perchè hè cusì difficiule di dì "abbastanza"? U sociologu Oliver Stengel cita cinque ostaculi chì impediscenu un cumpurtamentu abbastanza9:

Manghjendu menu carne, per esempiu, risparmia soldi, ma hà altri costi: cambià l'abitudini richiede sforzu. Avete da pensà constantemente à e vostre azzioni. Avete da amparà à cocilu di novu, avete da cambià a vostra strada attraversu u supermercatu o cumprà in un altru locu, è assai di più.

A seconda barriera hè culturale: u cunsumu aumentatu rapprisenta u successu, vi dimustrà chì pudete permette. A restrizzioni significa ascetismu, regressione, difficultà. In particulare a vostra propria casa è a vittura grande è veloce sò simboli di statutu. A licenza di guida hè una parte di l'educazione quant'è un certificatu di fine di a scola l Simbulu di l'adultu. Qualchidunu chì vola constantemente per l'affari deve esse una persona impurtante, è quellu chì passa e so vacanze in a pelle d'oca invece di in Maldive hè un poviru disgraziatu. Ma sè vo vulete veramente esse trà l'elite, avete da andà à Bora Bora. Manghjendu hè ancu di statutu, ma ancu di roli di genere: un veru omu griglia carne in u giardinu è manghja bistecche chì sò dui centimetri di grossu.

A terza barriera hè: Avemu orientatu nantu à u cumpurtamentu di l'altri. Facemu ciò chì hè "normale". Ùn vulemu micca esse stranieri, ùn vulemu micca esse vistu cum'è strani. Ma i strani di ieri diventanu qualchì volta i pionieri di e novi tendenze: i vegani sò sempre una minurità chì sparisce - in Austria 2% di l'adulti. Ma ogni supermercatu hà avà una offerta vegana.

Quartu, a ghjente tendenu à abdicà a so rispunsabilità: I cum'è un individuu ùn pò micca fà nunda, a "pulitica" deve fà. "Politica", à u turnu, culpisce l'eletti. E l'imprese culpiscenu i clienti: Cumprate, cusì pruduciamu.

U cunsumu sustene u sistema

Quintu, ci sò mutivi sistemichi per u cunsumu sempre crescente. L'imprese chì sò esposti à a cumpetizione di u mercatu anu da aumentà constantemente a produtividade di u travagliu per ùn esse superati. Questu risultatu in una perdita di l'impieghi cù a pruduzzione chì resta a stessa, o un aumentu di a produzzione cù u listessu numeru di impieghi. È quandu u mercatu hè saturatu, quandu tutti anu digià una televisione, una lavatrice, un telefuninu, allora i schermi anu da diventà sempre più grande, e lavatrici anu una porta di daretu induve pudete mette a lavanderia durante u ciclu di lavaggio. è i telefoni cellulari anu da avè più è più spaziu di almacenamento, fotocamere più putenti, etc. in modu chì pudete sempre vende qualcosa. U novu mudellu rende u precedente obsolet è svaluta. Questu hà u stessu effettu cum'è u puntu di rottura predeterminatu, chì idealmente rende u dispusitivu inutilizabile u ghjornu dopu a scadenza di a garanzia.

In più di l'ecunomichi, ci sò ancu ostaculi pulitichi. Se una sucità intera avia da campà in realtà abbastanza, prisintà a "pulitica" cù tarei immensi: se u cunsumu cala, l'imprese tagliate l'impieghi, u statu perdi l'ingrossu fiscale, u sistema di pensioni si mette in difficultà, etc. "Politica" vole evità tali difficultà quantu pussibule. Hè per quessa, secondu a vostra postura ideologica, propaga "prutezzione di u clima cù un sensu di proporzioni" o "crescita verde" invece di piglià seriamente a ristrutturazione di u sistema in e so mani.

U sistema di l'economia di u mercatu è a pulitica assuciata impone u cunsumu nantu à noi. Hè significatu liberatu da sta compulsione. Da quì u titulu di stu articulu, chì vene da un essai di Uta von Winterfeld: Nimu ùn deve sempre avè bisognu di più. Sicondu Winterfeld, hè tuttu ciò chì si tratta destra circa a sufficienza, micca nantu à l'obbligazione di fà cusì10.

Ùn vi preoccupate micca di u vostru benessiri

U scopu di a sufficienza ùn hè micca di rinunzià u benessiri. Se misurà u benessere per l'aspettativa di vita media è u cunsumu per emissioni di gas di serra basatu in u cunsumu, pudete vede, per esempiu: l'Americani pruducianu una media di 15,5 tunnellate di CO2 per persona per annu è campanu à esse 76,4 anni. L'abitanti di Costa Rica pruducianu 2,2 tunnellate di CO2 è campanu finu à 80,8 anni.11.

A sufficienza hà per scopu di suddisfà i bisogni in u modu più pussibule di risparmiu di risorse. I bisogni ponu esse soddisfatti in diverse manere. Ci hè altre manere di andà da A à B chè in vittura. Se andate à cumprà in bicicletta, ùn solu risparmiate soldi in gas, ma ancu in u fitness center. Pudete ottene un calore accogliente alzendu u riscaldamentu, mettendu un maglione o rinnuvà termicamente a casa. Se trattate bè a vostra lavatrice, pò durà 20 anni o più. Almenu mudelli più vechji ponu fà questu. Sì tutte e lavatrici duranu duie volte più di l'oghje (tipicamenti da 5 à 10 anni), allora ovviamente solu a mità di quanti avissiru bisognu à esse pruduciutu. U mobili chipped pò esse riparatu o repintatu. A durabilità di a robba pò ancu esse allargata per un bonu trattamentu. Lavate bè, riparà danni minori, scambià articuli chì sò diventati noiosi cù un amicu. È cuciri sè stessu furnisce una satisfaczione più durabile chè shopping. Quasi 40% di tutti i vestiti ùn sò mai purtati12. Ùn cumprà micca sti vestiti in u primu locu ùn provoca micca perdita di cunsulazione.

U principiu hè: riduce (vale à dì cumprà menu cose da u principiu, dumandatevi cù ogni compra: Aghju veramente bisognu di questu?), Aduprate più longu, riparà, cuntinueghja à aduprà (per esempiu, dà à l'altri è cumprà utilizatu) , è riciclà solu à a fine. Ma significa ancu esse indipindenti di e moda è e tendenzi. A spartera è a spartera crea ancu novi cuntatti suciale. È ciò chì hè più impurtante: ùn spende micca i soldi chì risparmiate attraversu una vita di ogni ghjornu più modesta in un viaghju in aereo chì arruvinà tutta a vostra impronta di carbone in un colpu. U termu tecnicu per questu hè chjamatu effettu rebound, è hè impurtante per evitari. Se ùn avete più bisognu di una parte di u vostru ingaghjamentu per via di un modu di vita abbastanza, pudete aduprà sta parte per sustene i prughjetti suciali o prughjetti di conservazione di a natura. O ancu cunsiderà travaglià part-time.

Organizà a sufficienza

Di sicuru, tuttu ùn pò esse impostu à l'individuu. A dumanda di l'industria deve esse di pruduce prudutti durable è reparabili è per finisce a pratica di "usura pianificata". Arrivà da A à B da u vostru propiu hè più faciule quandu A è B sò più vicini, in particulare l'abitazione, u travagliu è i pruvisti. Hè quì chì a pianificazione urbana hè necessaria. I pedoni è i ciclisti anu da sentu ancu sicuru. L'usu è u sparte inseme hè facilitatu se a situazione di vita accoglie questu attraversu stanze cumune, cucine cumune, stanze per fà da voi stessu, lavanderia, etc.

Se, in generale, ogni incrementu di a produtividade hè stata compensata da una riduzione currispondente di l'ore di travagliu, a pruduzzione di merchenzie ferma stabile. L'ora media annuale di travagliu in a zona di l'euro hè calata di 1995% dapoi u 6, ma a produtividade hè aumentata di 25%.13. Per mantene u standard di vita in u 1995, pudemu travaglià oghje 20% di menu chè noi allora. Questu hè solu un'illustrazione, perchè u travagliu avissi da esse ristrutturatu, da a produzzione materiale (è a so gestione) à l'educazione, a scienza, a salute, a cura, a cultura. È l'opportunità di travagliu è di redditu anu da esse ancu distribuitu più ghjustu. Salvà u travagliu ùn deve micca dì chì certi persone cuntinueghjanu à travaglià cum'è prima, mentri àutri restanu senza travagliu è senza ingressu.

Ecunumia à u serviziu di e persone è di a natura

Sempre chì a maximizazione di u prufittu hè u mutore di l'ecunumia, a sufficienza à una scala suciale ùn pò esse rializatu. Ma micca ogni cumpagnia hà da fà un prufittu. L'"ecunumia suciale" si vede cum'è una ecunumia chì serve a ghjente è a natura. Questi includenu l'abitazioni senza prufittu o cooperative, e cumunità d'energia rinnuvevuli, l'artighjanali è l'imprese industriali di l'impiegati, e cooperative di cuperazione, di creditu, di piattaforme è di cummercializazione, iniziative d'agricultura solidaria, ONG in u campu di u sviluppu durevule è assai altri.14. Sicondu a Cummissione di l'UE, ci sò circa 2,8 milioni d'urganisazioni di l'ecunumia suciale in Europa. Creanu più di 13 milioni di posti di travagliu è cusì impieganu 6,3% di a forza di travagliu europea15. Perchè tali cumpagnie ùn sò micca orientati à u prufittu, ùn sò micca sottumessi à a pressione per cultivà. Un prerequisite per a sufficienza, per a pussibilità di dì: "Hè abbastanza", hè chì ciò chì, quantu è cumu hè pruduciutu hè demucraticamenti negoziatu. L'ecunumia suciale offre sta pussibilità, ancu s'ellu solu à una scala modesta. A prumuzione è l'espansione di stu ramu senza prufittu di l'ecunumia hè - à fiancu à l'espansione di u statu di benessere - unu di i prerequisiti essenziali per a trasfurmazioni suciali-ecologica. L'attività ecunomica demucratica ùn hè ancu una guaranzia per l'attività ecunomica sustinibili. Crea a pussibilità per a raghjoni è un sensu di "proporzione ghjusta" per prevale.

1Paech, Niko (2013): Lode per a riduzzione. In: A sufficienza cum'è a chjave per più felicità in a vita è a prutezzione di l'ambiente, oO. casa editrice oekom.

2https://www.umweltbundesamt.de/daten/verkehr/endenergieverbrauch-energieeffizienz-des-verkehrs

3A. Ajanovic, L. Schipper, R. Haas (2012): L'impattu di vitture di passageru più efficaci ma più grande nantu à u cunsumu d'energia in i paesi EU-15 https://doi.org/10.1016/j.energy.2012.05.039 und.https://de.statista.com/statistik/daten/studie/249880/umfrage/ps-zahl-verkaufter-neuwagen-in-deutschland/

4https://www.forschungsinformationssystem.de/servlet/is/80865/

5https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_greenhouse_gas_emissions e https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_carbon_dioxide_emissions_per_capita

6https://www.umweltbundesamt.de/service/uba-fragen/wie-hoch-sind-die-treibhausgasemissionen-pro-person

7https://www.technik.steiermark.at/cms/dokumente/12449173_128523298/4eaf6f42/THG-Budget_Stmk_WegenerCenter_update.pdf

8https://greenpeace.at/uploads/2023/08/gp_reportklimaungerechtigkeitat.pdf

9Stengel, Oliver (2013): Gocce constante. Contra i barrieri di a sufficienza, In: A sufficienza cum'è a chjave per più felicità in a vita è a prutezzione di l'ambiente, oO. casa editrice oekom.

10Von Winterfeld, Uta (2007): Nisuna sustenibilità senza sufficienza. prucessi issue 3/2007, pp 46-54

11https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_carbon_dioxide_emissions_per_capita e https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_life_expectancy

12Greenpeace (2015): Roba dispunibile. https://www.greenpeace.de/publikationen/20151123_greenpeace_modekonsum_flyer.pdf

13https://www.bankaustria.at/files/analyse_arbeitszeit_19062023.pdf

14Dichjarazione di l'Ecunumia Suciali; https://static.uni-graz.at/fileadmin/_files/_event_sites/_se-conference/Social_Economy_Deklaration_20092023_web.pdf

15Cummissione UE (2022): Factsheet Pianu d'Azzione per l'Ecunumia Soziale, https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=24985&langId=en

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA


Lascià una Comment