in , ,

Da induve vene a compulsione di cultivà? Entrevista cù u prufessore Andreas Novy | S4F AT


In parte di a nostra serie nantu à u Rapportu Speciale APCC "Structure per una vita amichevule à u clima", Martin Auer da Scientisti per l'Austria Futura cù Prufissuri Andreas Novy parlata. U so sughjettu hè l'ecunumia suciale è dirige l'Istitutu per a Governanza è u Sviluppu Multi-Level in l'Università di Ecunumia è Business di Vienna. Avemu parlatu di u capitulu "Decrescita è l'ecunumia pulitica di l'imperativi di crescita".

L'entrevista pò esse intesu GLOW alpinu.

Hè evidenti chì l'umanità in tuttu hè ghjunta à i limiti di u pianeta. Dapoi l'anni 1960, avemu cunsumatu più risorse in un annu chè u pianeta pò rigenerate. Quist'annu, u World Overshoot Day hè à a fini di lugliu. I paesi cum'è l'Austria cunsuma a so parte ghjusta assai prima, questu annu era u 6 d'aprile. Da tandu avemu campatu à a spesa di u futuru. È ùn hè micca solu perchè u numeru di persone nantu à u pianeta hè in crescita. Ogni omu cunsuma più è più. In media, u redditu per capita hà quadruplicatu dapoi l'anni 1950. Sta prusperità hè distribuita assai inegualmente, trà i paesi è in i paesi, ma in generale simu à un puntu induve ogni casalinga sensata è ogni maritu di casa sensibule deve dì : Basta, ùn pudemu micca fà più.

Ma ogni Segretariu di u Tesoru è esecutivu corporativu aggrogna a fronte quandu a crescita ecunomica rallenta. Chì ci hè, ciò chì guida sta crescita cusì implacable ? Perchè ùn pudemu micca dì solu : Ci hè abbastanza per tutti, basta à esse distribuitu in modu diversu, allora basta ?

Chì ghjè u capitalismu ?

Bull and bear, simboli per boom è slack, davanti à a Borsa di Francoforte
Foto: Eva Kroecher via Wikimedia,, CC BY-SA

Martin Auer: U Rapportu Speciale APCC leghje: "A trasgressione di e fruntiere di u pianeta chì ponu esse osservatu oghje (per esempiu, in u casu di u cambiamentu climaticu) hè strettamente ligata à u modu di produzzione è di vita capitalista. Allora a mo prima dumanda hè: Chì ghjè stu modu di pruduzzione capitalista, ciò chì u carattirizza è cumu si differenzia da i modi di pruduzzione precedente?

Andreas Novy: Finu à i seculi XVII è XVIII, l'ecunumie in u mondu eranu più o menu stabili è organizate in cicli. Ci era pocu o nimu crescita in a produzzione di merchenzie è a pupulazione. È chì cambia cù l'ecunumia capitalista. Questu rende l'ecunumia capitalista cusì unica chì i cambiamenti tecnichi - u mutore a vapore, i fertilizzanti - ma ancu i cambiamenti organizzativi, soprattuttu a divisione di u travagliu è u risultatu è l'allargamentu di l'ecunumia di u mercatu - inducenu un impulsu di produtividade è una crescita di crescita chì hè unicu è hà cuntinuò per dui seculi è hà significatu chì micca solu u redditu naziunale hà multiplicatu, chì a ghjente hè assai più ricca oghje, ma ci sò ancu assai più persone chì campanu più longu, chì campanu assai più sani, chì sò più educati. Questu significa chì a sucetà muderna, micca solu in u Nordu Globale, ùn pò micca esse paragunata à e società trè centu anni fà. Chì dipende di sta ecunumia capitalista, di a manera di pruducia è di campà a ghjente. È chì hà una quantità di aspetti pusitivi per tutti noi.

A grande accelerazione

È à u stessu tempu, a scienza naturale è a scienza di a terra anu stabilitu chì dapoi u XXu seculu è soprattuttu da a mità di u XXu seculu, ci hè stata qualcosa cum'è una grande accelerazione, vale à dì una crescita esponenziale massiva di indicatori socio-ecunomichi è scientifichi - da u PIB à l'emissioni di CO20. È chì sta crescita biofisica, u cunsumu eccessivu di risorse, l'accessu eccessivu à a natura, cumencia à minà a basa di a vita per a vita umana è soprattuttu non umana. È l'elementi distruttivi di a crescita cumincianu à esse percive più forte, finu à u puntu chì a ricerca di u clima hè diventata ancu cunvinta chì stu tipu d'ecunumia hè una di e cause principali di a catastrofa climatica, è chì una catastrofa climatica pò esse evitata solu. s'è no riescimu à trasfurmà sta ecunumia in u XXI seculu.

In u capitalisimu, a stagnazione hè a caduta

ritrattu di Alessandru Macis nantu Pixabay

Martin Auer: Quale hè chì guida sta compulsione di crescita? Hè perchè i cunsumatori volenu di più in più, o hè una pulitica ecunomica, o vene da cumpagnie individuali, o hè liata à a cumpetizione trà e cumpagnie ?

Andreas Novy: Hè una struttura chì hè emersa quì chì hà stabilitu relazioni cumpetitive attraversu a creazione di mercati. E relazioni cumpetitive sò un incitamentu per migliurà, per guadagnà a parte di u mercatu, per avanzà u prugressu tecnologicu per sopravvive contr'à a cumpetizione. È in u capitalismu u principiu guida s'applica : l'arrestu hè a caduta. Hè per quessa chì i ghjucatori sò cundannati à pensà in termini di crescita, perchè solu s'ellu si migliurà, crescenu, guadagnà a parte di u mercatu ponu affirmà. Per quessa, superà u modu di pruduzzione capitalista ci vole à cambià strutture. Hè sempre sensu per appellu à l'individui. L'imprese chì sò listate nantu à a borsa ùn saranu micca dissuasive. In altri palori, saria bisognu di sfondà sta logica. Ciò chì hè necessariu hè un modu di fà affari in quale l'enfasi ùn hè micca nantu à u prufittu. Chì duverebbe cuntinuà, ma l'essenziali, e decisioni fundamentali deve esse basatu nantu à ciò chì hè necessariu per una bona vita.

Alternative à u capitalismu ?

Martin Auer: Ma chì avaristi certamente bisognu di regulazioni assai forti - da livelli statali o supranaziunali. Ma averebbe ancu bisognu di un cambiamentu da l'imprese di u settore privatu à più cumpagnie municipali, o imprese statali ? Se dicemu chì una sucietà privata ùn si pò permette micca di cultivà, quale hè l'alternativa?

Andreas Novy: A discussione nantu à u capitalismu è l'alternattivi à u capitalismu hè di sicuru assai anticu, è l'alternativa più forte è più cunnisciuta era - hè u socialismu, è l'alternativa più cunnisciuta à l'economia di u mercatu hè a pianificazione cintrali.

Martin Auer: Ma ùn era ancu cusì satisfacente.

Andreas Novy: Esattamente. Ciò chì hè assai insoddisfacente di sti dibattiti hè chì pensanu sempre in termini di dualismi. Hè veramente male di pensà chì u cuntrariu di qualcosa chì ùn ti piace micca hè u dirittu di fà. L'avvicinamenti chì mi cunsidereghja esse significativamente più promettenti sò sempre avvicinamenti di ecunumia mista. Credu chì una ecunumia post-capitalista hè mischiata, accettendu chì i diversi settori di l'ecunumia operanu nantu à diverse logiche. Ci sò certi spazii chì ponu esse urganizati assai bè cum'è una ecunumia di mercatu, per esempiu ristoranti. Hè ancu assai sensu chì a ghjente pò sceglie s'ellu si manghja pizza o schnitzel è chì i cocchi più boni prevalenu nantu à i cocchi peghju. È dopu ci sò altri spazii, cum'è l'educazione è a salute, induve a prestazione da u settore publicu hè quasi certamente megliu. E poi ci sò sempre spazii induve pudete vede s'ellu ùn pò micca suddisfà i bisogni senza cunsumu è senza soldi. Chì avete una cità di distanze brevi è di spazii di scontri induve ùn avete micca bisognu di vittura, è chì l'ecunumia s'arretra perchè a ghjente ùn deve più spende in a mobilità.

A paura di sminuisce

Martin Auer: Ma issa hè una parolla chì suscita a paura : l'ecunumia si riduce. A tutti si mette a pelle d'oca : Disoccupazione, perdita di rivinuti... Cumu vede ?

Andreas Novy: Hè assai comprensibile. Micca solu perchè a crescita ecunomica hà pruduciutu a prosperità suciale quì in Austria. Ancu perchè a crescita ecunomica finanzia un capitalismu di benessere, un statu di benessere sviluppatu. Questu significa chì ci sò prublemi assai reali in a transizione à una ecunumia induve a crescita ùn hè più u mutore. Questu significa micca solu chì uni pochi di prudutti innecessarii sò pruduciutu menu, ma ancu esige cambiamenti in u sistema suciale. Hè più chè capisce chì a ghjente hè preoccupatu per questu. Ma s'è vo fighjate à i numeri, ci sò uni pochi di punti chì aiutanu : unu hè chì a forma di prestazione di servizii suciali chì hè più cumpatibile cù u clima è più cumpatibile cù u sviluppu durevule hè di limità u sopraconsumu. Allora a inuguaglianza hè un mutore assai impurtante chì mina a cuesione suciale, ma trascende ancu e fruntiere planetarie.

Martin Auer: Cumu pudete fà?

Andreas Novy: Pudete fà chì fendu ciò chì hà travagliatu assai rapidamente è effittivamenti, identificendu l'oligarchi russi, chì dopu sancciò tutti perchè simpatizzanu cù u regime russu, chì seguite stu principiu, chì ci sò persone chì cunsuma eccessivamente, chì i limiti sò stabiliti quì. chì deve esse stabilitu da a sucietà, induve sò sti limiti, s'ellu hè i cunti bancari illegale, s'ellu hè i yachts, è tandu pudete cunsiderà s'ellu regulate per mezu di i tassi, o s'ellu vi regula i ban, chì u volu privatu ùn hè più. permessu, tuttu ciò chì deve esse negoziatu, ma hè un puntu di partenza essenziale per a diminuzione. È questu hè una diminuzione in un angulu chì ùn affetta micca a pupulazione normale.

Photo: Robin Wood

Martin Auer: Ma questu hè avà principiatu cù u cunsumu, micca cù u metudu di produzzione.

Andreas Novy: Sè avete principiatu cù u modu di pruduzzione, hè assai simili, si tratta di trasfurmà dividendi è ritorni à i salarii. In novu, questu hè una misura di redistribuzione, chì ci hè un cambiamentu da l'ingudu à a ricchezza di l'oziu è di u tempu. Questu significa chì avete più tempu per fà certe cose da voi stessu o altrimenti mantene u vostru standard di vita, è chì hè duvuta à un cambiamentu da a pruduzzione orientata à u cunsumu, chì hè tandu cunsumatu da i privati, versu l'investimenti in infrastrutture, chì satisfacen permanentemente. bisogni senza chì a ghjente hà da cumprà cose in ritornu.

L'amicizia climatica duveria rende a vita più prezzu

Martin Auer: Chì saria un esempiu di quessa?

Andreas Novy: zone di riunione. Spazi publichi di recreazione chì cambianu u cuncettu di vacanze, cambianu quellu cuncettu di scappata di weekend da a cità. Questu hè u primu esempiu classicu è più ovvi, chì pò sicuru esse rapidamente allargatu à a cultura è altri spazii. È hè un spaziu impurtante perchè i dui tipi di cunsumu più impurtanti per u clima sò a mobilità è l'abitazione. A creazione di l'uppurtunità per e persone di avè un spaziu di vita privatu più chjucu perchè l'ambiente di vita hè di una qualità cusì alta hè una cuntribuzione enormosa à a prutezzione di u clima. Implica una contrazione perchè l'industria di a custruzzione ùn custruisce più case novi ma rinnuvà e case. Implica una diminuzione perchè assai menu vitture sò prudutte perchè sò principalmente per u car sharing è l'autobus necessarii sò menu menu di vitture private. Ma in u latu di a qualità di vita, questu significa chì pudete riesce cun un redditu significativamente menu.

Martin Auer: Allora cù menu cose in realtà.

Andreas Novy: Cù menu cose, ma ancu chì pudete passà cù menu ingressu perchè i vostri costi di vita sò più bassi in un quartiere di qualità. Avete da spende menu per andà in un locu in vittura, avete da spende menu in u vostru appartamentu, è cun questu avete digià una parte sustanziale di i costi di una casa.

Martin Auer: Ma hè ancu bisognu di a sicurità suciale. S'è no dicemu avà chì a ghjente ùn hà più bisognu di una vittura perchè a cità hè custruita in cunfurmità, è avemu 75.000 XNUMX persone in Austria in l'industria di l'automobile, cumu si tratta avà?

Andreas Novy: Probabilmente hè più faciule in u settore di a custruzzione, induve avete una trasfurmazioni da a nova custruzzione à a rinuvazione in tutte e varianti : aghjurnamentu versu case à bassa energia, insulazione, fotovoltaica è tuttu ciò. L'industria di l'automobile, u settore di a mobilità hè certamente un spaziu chì serà simplicemente. strincà. Ma hè abbastanza chjaru chì ci sò altre zone induve i travagliadori sò urgentemente bisognu. Chì hè ancu presente in u dibattitu publicu, è ùn hè micca solu u settore di a cura ...

Martin Auer: Ma ùn pudete micca solu ricuperà un travagliadore di vittura per esse infermiera. Questu pò accade per un longu periodu di sviluppu, ma micca istantaneamente.

Andreas Novy: Esattamente. Per quessa, serà ancu necessariu in una misura più grande di trattà sti diversi settori ecunomichi in modu diversu. Ci vole à accumpagnà a trasfurmazioni di u sistema di mobilità, ci vole à u statu à ghjucà un rolu impurtante, è hè in realtà - ci sò parechji esempi - naïve di crede chì i travagliadori di l'auto diventeranu tandu carers. Ma, per dì l’inversu, ci sò tramvii è ferruvii chì ci vole à fà, è ci sò altre mistieri tecnichi duv’ellu hè più realisticu per andà à i meccanichi di l’auto, è chì ci vole à sustene. Se vulete mantene a cuesione suciale in a strada di una sucità post-capitalista, ùn pudete micca evità u sustegnu statale.

Foto: Magna

Quale deve decide ciò chì hè abbastanza?

Martin Auer: Ma quale hè chì decide avà ciò chì hè abbastanza? Quandu parlemu di sufficienza: chì hè abbastanza, cumu si pò esse determinatu è cumu si pò esse infurzatu?

Andreas Novy: Hè veramente stabilitu. Vivemu in una demucrazia liberale induve questu succede sempre. Unu di l'avvenimenti più catastròfichi per u clima hè u regulamentu di u trafficu stradale - credu da u 1960 in Austria - chì hà introduttu un regime di pruibizione incredibile chì in a strada l'altri utenti di a strada chì ùn sò micca guidati sò permessi solu in una misura assai limitata per andà in giru. à spustà. Questu hè basatu nantu à e lege, hè specificatu da u legislaturi. Avemu a scola ubligatoria è ogni tipu di regule è rigulamenti, ùn avete micca permessu di arrubbari a pruprietà è cusì, in una demucrazia liberale chì hè regulata da u legislaturi, u guvernu, in ogni modu i puteri sò regulati. È cun questu, abbastanza è un limitu sò constantemente stabilitu. È s'è no vulemu avà chì ci sia più zoni di riunione, allora significa chì significarà certi limiti per a guida è un certu abbastanza. È s'ellu ci vole à rinaturalizà e zoni, allora probabilmente includerà ancu u smantellamentu di e strade è l'aeroporti, è tandu un guvernu deciderà, cum'è avà hà spintu per una terza pista. Hè assai chjara, è veda chì cum'è l'unicu modu, chì questu ùn si pò fà chè in modu demucraticu, è chì hè dunque ancu necessariu chì a pupulazione a vulsà è a sustene, chì hè di sicuru una sfida tamanta.

Martin Auer: Ma questu hè sempre bisognu di assai infurmazione è assai motivazione.

Andreas Novy: Esattamente. È di sicuru simu luntanu da quessa, ma significa ancu chì simu nantu à a strada à quale ùn ci hè alternativa. Pensu chì hè cumplettamente un spettru di deniers di u clima è di ritardi di u clima per parlà di eco-dictature. Vecu u periculu assai più grande in u fattu chì ci sò strategie autoritariu-dictatoriali per spinghje a logica di crescita senza ostaculi per uni pochi d'anni più è per prevene e misure climatiche. Credu chì a grande sfida hè: pudemu implementà l'azzione climatica efficace in una cumunità demucratica. Ci hè un segnu d'interrogazione nantu à se questu serà successu, ma in u mo parè ùn ci hè micca alternativa.

Martin Auer: Grazie, pensu chì era una bona fine.

Andreas Novy: Iè cun piacè.

Foto di copertina: pixfuel

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA


Lascià una Comment