in ,

A cumunicazione internaziunale à livellu d’ochji

Mai intesu parlà di Esperanto? sottu  servo d'avvenimentu   ci sò centinaie di avvenimenti induve si parla Esperanto.

Avvenimenti in Austria:   eventa servo austria  

L'Esperanto hè assai più faciule d'amparà cà d'altre lingue straniere:

a) A lingua hè aglutinante, dunque i morfimi (elementi di e parolle) restanu sempre listessi in parole composte. Un esempiu da l'alemanu hè: Lernéfr, Lernéte, veLernét. Ma u tedescu hè ancu inflessivu: vai, vai, vai.

b) Ogni segnu hè sempre pronunzia u listessu. Ci sò rubrici cum'è in altre lingue.

c) Un sistema di finizioni fissi permette l’orientazione rapida: i nomi finiscinu sempre cù –o, l’aggettivi sempre cù –a, i verbi in prisente sempre cù –as e così via. L'Espertu hè dunque un testu chjaru è furmà una cunniscenza di e strutture linguistiche di più cà altre lingue.

d) C'è una sola cunjugazione per i verbi è una sola declinazione per i nomi. Dunque, u parlante pò focu annantu à u cuntenutu è ùn deve micca amparà parechje eccezzioni.

e) Cù un numeru manighjabile di prefissi è suffissi, ponu esse furmate parechje parolle novi. Hè dunque assai menu vocabulariu per esse amparatu.

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

Scrittu da Maghju Walter Klag

A cumunicazione internaziunale à livellu d’ochji

L'Esperanto hè assai più faciule d'amparà cà d'altre lingue straniere per parechje ragioni:
a) A lingua hè aglutinante, dunque i morfimi (elementi di parolle) restanu sempre listessi in parole composte. Un esempiu da l'alemanu hè: amparà, amparatu, amparatu. Ma u tedescu hè ancu inflessivu: vai, vai, vai.
b) Ogni segnu hè sempre pronunzia u listessu. Ci sò rubrici cum'è in altre lingue.
c) Un sistema di finizioni fissi permette l’orientazione rapida: i nomi finiscinu sempre cù –o, l’aggettivi sempre cù –a, i verbi in prisente sempre cù –as e così via. L'Espertu hè dunque un testu chjaru è furmà una cunniscenza di e strutture linguistiche di più cà altre lingue.
d) C'è una sola cunjugazione per i verbi è una sola declinazione per i nomi. Dunque, u parlante pò focu annantu à u cuntenutu è ùn deve micca amparà parechje eccezzioni.
e) Cù un numeru manighjabile di prefissi è suffissi, ponu esse furmate parechje parolle novi. Hè dunque assai menu vocabulariu per esse amparatu.
Avvenimenti: servo eventa

missaghji 2

Lasciate un missaghju

Lascià una Comment