Svizzera / Lussemburgu - Rispuntendu à i fondi convenzionali, i fondi di sustenibilità ùn dirigenu guasi u capitale in attività sustenibili in questu modu un novu studiu Mandatu da Greenpeace Svizzera è Greenpeace Lussemburgu è publicatu oghje. Per fà scopre ste pratiche di marketing ingannevuli, Greenpeace chjama i decisori pulitichi à assicurà e norme vincolanti per luttà contr'à u lavu di u verde è à mantene i fondi di sustenibilità in ligna cù l'ubbiettivi climatichi di l'Acordu di Parigi.
U studiu hè statu realizatu da l'agenza svizzera di valutazione di a sustenibilità Inrate per nome di Greenpeace Svizzera è Greenpeace Lussemburgu è hà analizatu 51 fondi di sustenibilità. Questi fondi à pena riescenu à svià più capitale in un'ecunumia sustenibile chè i fondi cunvenziunali, ùn anu micca aiutatu à francà a crisa climatica è anu ingannatu i pruprietarii di beni chì volenu investisce di più i so soldi in prughjetti sustenibili.
Mentre i risultati di u studiu sò specifici per u Lussemburgu è a Svizzera, a so rilevanza hè di grande portata è indica una vasta gamma di prublemi ricorrenti in quantu i dui paesi ghjucanu un rolu significativu in i mercati finanziarii. Lussemburgu hè u più grande centru di fondi d'investimentu in Europa è u sicondu più grande di u mondu, mentre chì a Svizzera hè unu di i centri finanziarii più impurtanti di u mondu in quantu à a gestione di l'assi.
Jennifer Morgan, Direttore Esecutivu di Greenpeace International hà dettu:
"Ùn ci hè micca esigenze minime o standard di l'industria per i quali si pò misurà a prestazione di sustenibilità di un fondu. L'autoregulazione di l'attori finanziarii si hè rivelata inefficace, permettendu à e banche è i gestori di l'assi di diventà verdi in pienu ghjornu. U settore finanziariu deve esse regolatu currettamente da a legislatura - senza ifs, no buts."
I fondi analizzati ùn anu mostratu alcuna intensità di CO2 significativamente inferiore à i fondi regulari. Se si compara u Scoru di Impattu Ambientale, Suciale è Corporativu (ESG) di i fondi di sustenibilità cù quellu di i fondi cunvenziunali, u primu era solu 0,04 punti più altu - una differenza banale. [1] Ancu l'approccii d'investimentu analizzati in u studiu cum'è "best-in-class", fondi tematichi ligati à u clima o "esclusioni" ùn anu micca purtatu più soldi in imprese sostenibili è / o prughjetti cà fondi regulari.
Per un fondu ESG chì hà ricevutu un bassu puntu di impattu ESG di 0,39, più di un terzu di u capitale di u fondu (35%) hè statu investitu in attività critiche, chì hè più di u doppiu di a parte media di i fondi convenzionali. A maiò parte di l'attività critiche eranu combustibili fossili (16%, a metà di i quali venenu da u carbone è da u petroliu), trasporti climatichi intensivi (6%), è a produzzione mineraria è di metalli (5%).
Stu marketing ingannevule hè pussibule perchè i fondi di sustenibilità ùn anu micca bisognu tecnicu di avè un impattu pusitivu misurabile, ancu se u so tittulu implica chjaramente un impattu sustenibile o ESG.
Martina Holbach, campagna per u clima è e finanze in Greenpeace Luxembourg, hà dettu:
"I fondi di sustenibilità in questu rapportu ùn injectanu micca più capitale in imprese o attività sustenibili cà i fondi tradiziunali. Chjamati "ESG" o "verdi" o "sustenibili" stanu ingannendu i prupietarii di beni chì volenu chì i so investimenti anu un impattu pusitivu annantu à l'ambiente."
I prudutti d'investimentu sustenibili devenu cunduce à emissioni più basse in l'ecunumia reale. Greenpeace esorta i decisori à aduprà a regulazione necessaria per prumove una vera sustenibilità in i mercati finanziarii. Ciò deve cuntene esigenze cumplette per i cosiddetti fondi d'investimentu sustenibili chì sò almenu autorizati à investisce in attività ecunomiche chì u percorsu di riduzione di emissioni hè compatibile cù i obiettivi climatichi di Parigi. Ancu se l'Unione Europea hà fattu ultimamente cambiamenti legislativi impurtanti in relazione à a finanza durevule [2], stu quadru ghjuridicu presenta lacune è mancanze chì devenu esse trattate per uttene i risultati desiderati.
FINITÀ
Note:
[1] U Puntu di Impattu ESG per i fondi cunvinziunali era 0,48 paragunatu à i fondi sustenibili cù un puntuu di 0,52 - nantu à una scala da 0 à 1 (zeru currisponde à un effettu netu assai negativu, unu currisponde à un effettu netu assai pusitivu).
[2] In particulare a tassonomia di l'UE, a divulgazione ligata à a sustenibilità in u Regulamentu di u Settore di i Servizii Finanziarii (SFDR), cambiamenti à i regulamenti di benchmarking, a Direttiva di Rapportu Non Finanziariu (NFRD) è a Direttiva Mercati in Strumenti Finanziari (MiFID II) .
infurmazione supplementaria:
U studiu è l'infurmazioni di Greenpeace (in inglese, francese è alimanu) sò dispunibili quì.
surghjente
Foto: Greenpeace