in , ,

A grande cunversione: Strutture di Rapportu Speciale APCC per una vita amichevule à u clima


Ùn hè micca faciule di campà in u clima in Austria. In tutti i duminii di a sucetà, da u travagliu è a cura à l'abitazione, a mobilità, l'alimentazione è l'ozio, sò necessarii cambiamenti di larga scala per fà una bona vita pussibile à tutti à longu andà, senza esce da i limiti di u pianeta. I risultati di a ricerca scientifica nantu à sti quistioni sò stati compilati, visti è evaluati da i scentifichi austriaci superiori per un periudu di dui anni. Hè cusì chì hè ghjuntu stu rapportu, a risposta duverebbe dà à a quistione: Cumu ponu e cundizioni suciali generali esse disignate in modu chì una vita amichevule à u clima hè pussibule?

U travagliu nantu à u rapportu hè statu coordinatu da u Dr. Ernest Aigner, chì hè ancu Scientist for Future. In una entrevista cù Martin Auer da Scientists for Future, furnisce infurmazioni nantu à l'origine, u cuntenutu è i scopi di u rapportu.

Prima quistioni: Quale hè u vostru sfondate, chì sò i spazii in quale travagliate?

Ernest Aigner
Foto: Martin Auer

Finu à l'estate scorsa, aghju statu impiegatu à l'Università di Economia è di l'Affari di Vienna in u Dipartimentu di Socio-Ecunumia. U mo fondu hè l'ecunumia ecologica, cusì aghju travagliatu assai nantu à l'interfaccia di u clima, l'ambiente è l'ecunumia - da diverse prospettive - è in u cuntestu di questu aghju solu in l'ultimi dui anni - da 2020 à 2022 - u rapportu "Structure". per una vita amichevule à u clima” coeditatu è coordinatu. Avà sò à uHealth Austria GmbH" in u dipartimentu "Clima è Salute", in quale avemu travagliatu nantu à a cunnessione trà a prutezzione di u clima è a prutezzione di a salute.

Questu hè un rapportu da l'APCC, u Panel Austrian on Climate Change. Chì ghjè l'APCC è quale hè ?

L'APCC hè, per cusì dì, a contrapartita austriaca di u Pannello intergovernuali di cambiamentu climaticu, in alimanu "Consigliu Mundiale di u Clima". L'APCC hè attaccatu à questu ccca, questu hè u centru per a ricerca climatica in Austria, è questu publica i rapporti APCC. U primu, da u 2014, era un rapportu generale chì riassume u statu di a ricerca climatica in Austria in tale manera chì i decisori è u publicu sò infurmati ciò chì a scienza hà da dì di u clima in u sensu più largu. I rapporti speciali chì trattanu temi specifichi sò publicati à intervalli regulari. Per esempiu, ci era un rapportu spiciali nantu à "Clima è Turismu", dopu ci era unu nantu à u sughjettu di a salute, è l'annunziu publicatu "Structure per una vita amichevule à u clima" fucalizza nantu à e strutture.

Strutture: chì hè una "strada"?

Chì sò "strutture"? Chì sona terribilmente astrattu.

Esattamente, hè terribilmente astrattu, è di sicuru avemu avutu assai dibattiti annantu à questu. Diciaraghju chì duie dimensioni sò spiciali per stu rapportu: unu hè chì hè un rapportu di scienza suciale. A ricerca di u clima hè spessu assai influenzata da e scienze naturali perchè tratta di meteorologia è geoscience è cusì, è questu rapportu hè assai chjaramente ancoratu in e scienze suciali è sustene chì e strutture anu da cambià. E strutture sò tutti quelli cundizioni di quadru chì carattirizzanu a vita di ogni ghjornu è permettenu certi azzioni, rendenu certi azzioni impussibile, suggerisce alcune azzioni è tendenu micca à suggerisce altre azzioni.

Un esempiu classicu hè una strada. Prima pensate à l'infrastruttura, questu hè tuttu fisicu, ma dopu ci hè ancu tuttu u quadru legale, vale à dì e norme legali. Turnanu a strada in una strada, è cusì u quadru legale hè ancu una struttura. Allora, sicuru, unu di i prerequisiti per pudè usà a strada hè di pussede una vittura o di pudè cumprà una. In questu rispettu, i prezzi ghjucanu ancu un rolu cintrali, i prezzi è i tassi è i sussidi, questi rapprisentanu ancu una struttura.Un altru aspettu hè, sicuru, chì e strade o l'usu di e strade in vittura sò presentati pusitivu o negativu - cumu si parla di elli. . In questu sensu, si pò parlà di strutture mediali. Di sicuru, ghjoca ancu un rolu chì guida i vitture più grande, chì guida i più chjuchi, è chì viaghja in bicicletta. In questu rispettu, a inuguaglianza suciale è spaziale in a sucità ghjoca ancu un rolu - vale à dì induve vive è quali opportunità avete. In questu modu, da una perspettiva di a scienza suciali, si pò travaglià sistematicamente attraversu diverse strutture è dumandassi in chì misura queste strutture rispettive in i temi rispettivi facenu una vita amichevule à u clima più difficiule o più faciule. È questu era u scopu di stu rapportu.

Quattru prospettive nantu à e strutture

U rapportu hè strutturatu da una banda secondu i campi d'azzione è da l'altra banda secondu approcci, p.e. B. nantu à u mercatu o nantu à i cambiamenti suciali longu o l'innuvazioni tecnulogichi. Pudete sviluppà un pocu più?

Perspettivi:

perspettiva di u mercatu: Segnali di prezzu per una vita favurita à u clima...
perspettiva di l'innovazione: rinnuvamentu socio-tecnicu di i sistemi di pruduzzione è di cunsumu...
Perspettiva di implementazione: Sistemi di consegna chì facilitanu pratichi è modi di vita suffirenzi è resistenti ...
perspettiva sucità-natura: a relazione trà l'omu è a natura, l'accumulazione di capitale, a inuguaglianza suciale...

Iè, in a prima sezione sò descritte diverse approcci è teorii. Da u puntu di vista di a scienza suciale, hè chjaru chì e diverse teori ùn venenu micca à a listessa cunclusione. In questu rispettu, diverse teori ponu esse divisu in diversi gruppi. Avemu in u rapportu prupone quattru gruppi, quattru approcci diffirenti. L'approcciu chì hè assai in u dibattitu publicu hè u focusu nantu à i meccanismi di prezzu è in i miccanismi di u mercatu. Una siconda, chì riceve una attenzione crescente, ma ùn hè micca cusì prominente, sò i diversi meccanismi di furnimentu è i meccanismi di consegna: quale furnisce l'infrastruttura, quale furnisce u quadru legale, chì furnisce l'offerta di servizii è beni. Una terza perspettiva chì avemu identificatu in a literatura hè u focu annantu à l'innuvazioni in u sensu più largu, vale à dì, da una banda, sicuru, l'aspettu tecnicu di l'innuvazioni, ma ancu tutti i miccanismi suciali chì vanu cun ellu. Per esempiu, cù u stabilimentu di vitture elettriche o e-scooters, micca solu a tecnulugia nantu à quale sò basati cambia, ma ancu e cundizioni suciali. A quarta dimensione, questu hè a perspettiva di a sucietà-natura, questu hè l'argumentu chì deve esse attentu à e grandi tendenze economiche è geopolitiche è suciali à longu andà. Allora diventa chjaru perchè a pulitica climatica ùn hè micca cusì successu cum'è si spera in parechji rispetti. Per esempiu, limitazioni di crescita, ma ancu situazioni geopulitiche, tematiche demucratiche-pulitiche. In altri palori, cumu a sucetà hè in relazione cù u pianeta, cumu si capisce a natura, s'ellu vede a natura cum'è una risorsa o si vede noi cum'è parte di a natura. Chì saria a perspettiva di a società-natura.

I campi d'azzione

I campi d'azzione sò basati nantu à sti quattru perspettivi. Ci sò quelli chì sò spessu discututi in a pulitica climatica: a mobilità, l'abitazione, l'alimentazione, è dopu parechji altri chì ùn sò micca stati discututi cusì spessu, cum'è u travagliu lucrativu o u travagliu di cura.

Campi d'azzione:

Alloghju, nutrimentu, mobilità, impiegu lucrativu, travagliu di cura, tempu di piacè è vacanze

U rapportu prova tandu à identificà strutture chì carattirizzanu sti campi d'azzione. Per esempiu, u quadru legale determina a manera di a vita di e persone favurevuli à u clima. I meccanismi di guvernanza, per esempiu u federalismu, quale hà u putere di decisione, u rolu di l'UE, sò decisivi per a misura in quale a prutezzione di u clima hè infurzata o quantu hè introduttu - o micca - una lege di prutezzione di u clima. Tandu cuntinueghja : i prucessi di produzzione ecunomica o l'ecunumia cum'è tale, a globalizazione cum'è una struttura glubale, i mercati finanziarii cum'è una struttura glubale, a inuguaglianza suciale è spaziale, a prestazione di servizii di u statu di benessere, è di sicuru a pianificazione di u territoriu hè ancu un capitulu impurtante. L'educazione, cumu funziona u sistema educativu, s'ellu hè ancu orientatu à a sustenibilità o micca, in quale misura sò insignate e cumpetenze necessarie. Dopu ci hè a quistione di i media è l'infrastruttura, cumu hè strutturatu u sistema di media è chì rolu ghjucanu l'infrastruttura.

Strutture chì impediscenu o prumove l'azzione favuritu di u clima in tutti i campi d'azzione:

Legge, governance è participazione pulitica, sistema d'innuvazione è pulitica, fornitura di beni è servizii, catene di merchenzie glubale è divisione di u travagliu, sistema monetariu è finanziariu, inuguaglianza suciale è spaziale, statu di benessere è cambiamentu climaticu, pianificazione spaziale, discorsi è strutture mediatiche, educazione è scienza, infrastrutture di rete

Percorsi di Trasformazione: Cumu avemu da quì à quì?

Tuttu chistu, da e perspettive, à i campi di l'azzione, à e strutture, hè ligatu in un capitulu finali per furmà camini di trasfurmazioni. Prucessanu sistematicamente quali opzioni di cuncepimentu anu u putenziale di avanzà a prutezzione di u clima, chì stimulanu l'un l'altru induve ci ponu esse cuntradizioni, è u risultatu principale di stu capitulu hè chì ci hè assai potenziale per unisce diverse approcci è diverse opzioni di disignu di diverse. strutture inseme. Questu cuncludi u rapportu in tuttu.

Possibili camini di trasfurmazioni

Linee guida per una ecunumia di mercatu favurevule à u clima (Pricing di l'emissioni è u cunsumu di risorse, l'abolizione di i sussidi chì dannu u clima, apertura à a tecnulugia)
Prutezzione di u clima à traversu u sviluppu di a tecnulugia coordinata (pulitica d'innuvazione tecnologica coordinata da u guvernu per aumentà l'efficienza)
Prutezzione di u clima cum'è disposizioni statali (Misure coordinate da u Statu per attivà una vita favurevule à u clima, per esempiu, per mezu di a pianificazione spaziale, l'investimentu in u trasportu publicu; i regulamenti legali per limità e pratiche chì dannu u clima)
A qualità di vita amichevule à u clima attraversu l'innuvazione suciale (riorientazione suciale, ciculi ecunomichi regiunale è sufficienza)

A pulitica climatica passa in più di un livellu

U rapportu hè assai ligatu à l'Austria è l'Europa. A situazione glubale hè trattata in quantu ci hè una interazzione.

Iè, a particularità di stu rapportu hè chì si riferisce à l'Austria. In u mo scopu, una di e debule di sti rapporti di u Panel Intergovernamental IPCC nantu à u Cambiamentu Climaticu hè chì anu sempre da piglià una perspettiva globale cum'è u so puntu di partenza. Dopu quì, ci sò ancu sub-capituli per e rigioni rispittive cum'è l'Europa, ma assai di pulitica climatica succede à altri livelli, sia municipale, distrittu, statale, federale, UE... Allora u rapportu si riferisce fermamente à l'Austria. Questu hè ancu u scopu di l'esercitu, ma l'Austria hè digià capitu cum'è parte di una ecunumia glubale. Hè per quessa chì ci hè ancu un capitulu nantu à a globalizazione è un capitulu ligatu à i mercati finanziarii mundiali.

Dice ancu "strutture per una vita amichevule à u clima" è micca per una vita sustinevule. Ma a crisa climatica face parte di una crisa di sustenibilità cumpleta. Hè storicu, perchè hè u Panel Austrian on Climate Change, o ci hè un altru mutivu?

Iè, questu hè in fondu u mutivu. Hè un rapportu climaticu, cusì u focusu hè nantu à una vita favurita à u clima. Tuttavia, se guardate u rapportu attuale di l'IPCC o l'attuale ricerca di u clima, ghjunghjite à a cunclusione relativamente rapidamente chì l'enfasi pura nantu à l'emissioni di gas di serra ùn serà micca efficace. Dunque, à u livellu di rappurtazioni, avemu sceltu di capisce Green Living cum'è seguente: "A vita amichevule à u clima assicura in permanenza un clima chì permette una bona vita in i cunfini planetarii". In questa cunniscenza, da una banda, ci hè un enfasi nantu à u fattu chì ci hè un focusu chjaru nantu à a bona vita, chì significa chì i bisogni suciali basi deve esse assicurati, chì ci hè una prestazione basica, chì a inuguaglianza hè ridutta. Questa hè a dimensione suciale. Per d 'altra banda, ci hè a quistione di e fruntiere di u pianeta, ùn hè micca solu per riduce l'emissioni di gas di serra, ma chì a crisa di a biodiversità ghjoca ancu un rolu, o ciculi di fosforu è nitrati, etc., è in questu sensu u clima-amichevule. a vita hè assai più larga hè capitu.

Un rapportu solu per a pulitica ?

À quale hè destinatu u rapportu ? Quale hè u destinatariu ?

U rapportu hè statu prisentatu à u publicu u 28 di nuvembre di u 11
Prof. Karl Steininger (Editore), Martin Kocher (Ministru di u travagliu), Leonore Gewessler (Ministru di l'ambiente), Prof. Andreas Novy (Editore)
Foto: BMK / Cajetan Perwein

Da una banda, i destinatari sò tutti quelli chì piglianu decisioni chì facenu più faciule o più difficiule una vita favurita à u clima. Di sicuru, questu ùn hè micca listessu per tutti. Da una parte, definitivamente a pulitica, soprattuttu quelli pulitichi chì anu cumpetenze spiciali, ovviamente u Ministeru di a Prutezzione di u Clima, ma di sicuru ancu u Ministeru di u Travagliu è di l'Ecunumia o u Ministeru di l'Affari Suciali è di a Salute, ancu u Ministeru di l'Educazione. Allora i rispettivi capituli tecnichi indirizzanu i rispettivi ministeri. Ma ancu à u livellu statali, tutti quelli chì anu e cumpetenze, ancu à u livellu di a cumunità, è di sicuru l'imprese decide ancu in parechji rispetti s'ellu si rende pussibule o rende più difficiuli a vita favurita à u clima. Un esempiu evidenti hè se l'infrastrutture di ricarica rispettive sò dispunibili. Esempii menu discututi sò se l'arrangiamenti di u tempu di travagliu permettenu di campà in u clima amichevule. Sia ch'e possu travaglià in modu cusì chì mi possu spustà in una manera amichevule à u clima in u mo tempu liberu o in vacanze, sia u patronu permette o permette di travaglià da casa, chì diritti hè assuciatu. Allora sò ancu i destinatarii...

A protesta, a resistenza è u dibattitu publicu sò centrali

... è di sicuru u dibattitu publicu. Perchè hè in realtà abbastanza chjaru da stu rapportu chì a protesta, a resistenza, u dibattitu publicu è l'attenzione di i media seranu chjave per ottene una vita favurita à u clima. È u rapportu prova di cuntribuisce à un dibattitu publicu infurmatu. Cù u scopu chì u dibattitu hè basatu annantu à u statu attuale di a ricerca, chì analizza a situazione iniziale relativamente sobriamente è prova di negozià l'opzioni di cuncepimentu è di implementà in una manera coordinata.

Foto: Tom Poe

È u rapportu hè avà lettu in i ministeri ?

Ùn possu micca ghjudicà perchè ùn sò micca ciò chì si leghje in i ministeri. Semu in cuntattu cù diversi attori, è in certi casi avemu digià intesu chì u riassuntu hè almenu statu lettu da i parlanti. Sò chì u riassuntu hè statu scaricatu parechje volte, cuntinuemu à riceve dumande nantu à diversi temi, ma di sicuru vulemu più attenzione à i media. Ci era un cunfirenza stampa cù u sgiò Kocher è a sra Gewessler. Questu hè statu ancu ricevutu in i media. Ci sò sempre articuli di ghjurnali nantu à questu, ma di sicuru ci hè sempre un spaziu per migliurà da u nostru puntu di vista. In particulare, riferimentu pò esse spessu fatta à u rapportu quandu certi argumenti sò presentati chì sò insostenibile da una perspettiva di pulitica climatica.

Tutta a cumunità scientifica hè stata implicata

Cumu era u prucessu in realtà? 80 circadori eranu implicati, ma ùn anu micca iniziatu una nova ricerca. Chì anu fattu ?

Iè, u rapportu ùn hè micca un prughjettu scientificu originale, ma un riassuntu di tutte e ricerche pertinenti in Austria. U prugettu hè finanzatu da fondu climaticu, chì hà ancu iniziatu stu furmatu APCC 10 anni fà. Allora hè iniziatu un prucessu in quale i circadori accunsenu à piglià diversi roli. Allora i fondi per a coordinazione sò stati dumandati, è in l'estiu di u 2020 principia u prucessu concretu.

Cum'è cù l'IPCC, questu hè un approcciu assai sistematicu. Prima, ci sò trè livelli d'autori: ci sò l'autori principali, un livellu sottu à l'autori principali, è un livellu sottu à l'autori cuntributori. L'autori coordinatori anu a rispunsabilità principale di u capitulu rispettivu è cumincianu à scrive un primu abbozzu. Stu prugettu hè poi cummentatu da tutti l'altri autori. L'autori principali devenu risponde à i cumenti. I cumenti sò incorporati. Allora un altru abbozzu hè scrittu è tutta a cumunità scientifica hè invitata à cummentà di novu. I cumenti sò risposti è incorporati di novu, è in u prossimu passu a stessa prucedura hè ripetuta. È à a fine, l'attori esterni sò purtati è dumandati à dì se tutti i cumenti sò stati adattati. Quessi sò altri circadori.

Questu significa chì micca solu l'autori 80 eranu implicati?

Innò, ci era ancu 180 critichi. Ma questu hè solu u prucessu scientificu. Tutti l'argumenti utilizati in u rapportu deve esse basatu in literatura. I circadori ùn ponu micca scrive u so propiu parè, o ciò chì pensanu chì hè veru, ma in fatti, ponu solu fà argumenti chì ponu ancu esse truvati in a literatura, è dopu anu da valutà sti argumenti basati nantu à a literatura. Avete da dì: Stu argumentu hè spartutu da tutta a literatura è ci hè assai letteratura nantu à questu, per quessa hè pigliatu per scontru. O dicenu: Ci hè solu una publicazione annantu à questu, solu evidenza debbuli, ci sò opinioni contraddittorie, tandu ci anu da cita ancu. In questu rispettu, hè un riassuntu di valutazione di u statu di a ricerca in quantu à a qualità scientifica di a dichjarazione rispettiva.

Tuttu in u rapportu hè basatu annantu à una fonte di literatura, è in questu rispettu l'affirmazioni deve esse sempre lettu è capitu cù riferimentu à a literatura. Dopu avemu assicuratu ancu chì in u Riassuntu per i decisori ogni frase si ferma per sè stessu è hè sempre chjaru à quale capitulu si riferisce sta frase, è in u capitulu rispettivu hè pussibule di ricerca à quale literatura si riferisce sta frase.

Stakeholders da diverse aree di a sucetà sò stati implicati

Finu a ora aghju parlatu solu di u prucessu scientificu. Ci era un prucessu di stakeholder accumpagnatu, assai cumpletu, è cum'è parte di questu ci era ancu un attellu in linea è dui attelli fisici, ognunu cù 50 à 100 stakeholder.

quale eranu Da induve sò vinuti ?

Da l'affari è a pulitica, da u muvimentu di a ghjustizia climatica, da l'amministrazione, l'imprese, a sucità civile - da una larga varietà di attori. Cusì u più largu pussibule è sempre in relazione à i rispettivi temi.

Queste persone, chì ùn eranu micca scentifichi, avianu da travaglià a so strada per questu avà?

Ci era approcci diffirenti. Unu era chì avete cummentatu i rispettivi capituli in linea. Avianu da travaglià. L'altru era chì avemu urganizatu attelli per capisce megliu ciò chì i stakeholder necessitanu, vale à dì quale infurmazione hè utile per elli, è da l'altra banda s'ellu anu sempre indicazione di quali fonti duvemu sempre cunsiderà. I risultati di u prucessu di stakeholder sò stati presentati in un separatu rapportu di stakeholder veröffentlicht.

I risultati di u workshop di stakeholder

Un saccu di travagliu vuluntariu micca pagatu hè andatu in u rapportu

Cusì in tuttu un prucessu assai cumplessu.

Questu ùn hè micca qualcosa chì scrivite solu in breve. Stu riassuntu per i decisori : avemu travagliatu annantu à cinque mesi ... Un totale di un bonu 1000 à 1500 cumenti sò stati incorporati, è l'autori 30 veramente l'anu leghje parechje volte è vutatu ogni dettu. È stu prucessu ùn succede micca in u vacuum, ma in realtà hè accadutu essenzialmente micca pagatu, deve esse dettu. U pagamentu per stu prucessu era per a coordinazione, cusì aghju statu finanziatu. L'autori anu ricevutu una piccula ricunniscenza chì mai, mai riflette i so sforzi. I revisori ùn anu ricevutu alcun finanziamentu, nè i stakeholders.

Una basa scientifica per a protesta

Cumu u muvimentu di a ghjustizia climatica pò aduprà stu rapportu?

Pensu chì u rapportu pò esse usatu in parechje manere diffirenti. In ogni casu, deve esse purtatu assai forte in u dibattitu publicu, è i pulitici anu ancu esse cuscenti di ciò chì hè pussibule è ciò chì hè necessariu. Ci hè parechje scelte di disignu. Un altru puntu impurtante quì hè chì u rapportu indica in modu assai esplicitu chì s'ellu ùn ci hè micca un impegnu più grande da tutti l'attori, l'ugettivi climatichi seranu simpliciamente mancati. Questu hè u statu attuale di a ricerca, ci hè cunsensu in u rapportu, è questu missaghju hà da esce à u publicu. U muvimentu di a ghjustizia climatica truverà parechji argumenti per cumu a vita favurita à u clima pò esse vistu in u cuntestu di a inuguaglianza di redditu è ​​di ricchezza. Ancu l'impurtanza di a dimensione glubale. Ci sò parechji argumenti chì ponu sharpe i cuntributi di u muvimentu di ghjustizia climatica è mette nantu à una basa scientifica megliu.

Foto: Tom Poe

Ci hè ancu un missaghju in u rapportu chì leghje: "Per mezu di a critica è a prutesta, a sucità civile hà purtatu temporaneamente a pulitica climatica in u centru di i dibattiti publichi in u mondu da u 2019", per quessa hè relativamente chjaru chì questu hè essenziale. "L'azzione coordinata di i muvimenti suciali cum'è per esempiu. B. Fridays for Future, chì hà risultatu in u cambiamentu climaticu discutitu cum'è un prublema suciale. Stu sviluppu hà apertu un novu spaziu di manuvra in termini di pulitica climatica. Tuttavia, i muvimenti ambientali ponu sviluppà u so potenziale solu s'ellu sò sustinuti da attori pulitichi influenti in l'internu è fora di u guvernu à pusà in e rispettive pusizioni di decisione, chì ponu in realtà implementà cambiamenti.

Avà u muvimentu hè ancu fora di cambià sti strutture di decisione, u bilanciu di u putere. Per esempiu, s'è vo dite : bè, u cunsigliu di u clima di i citadini hè tuttu bè è bè, ma hà ancu bisognu di cumpetenze, hà ancu bisognu di putere di decisione. Qualcosa cusì seria veramente un cambiamentu assai grande in e nostre strutture demucratiche.

Iè, u rapportu dice pocu o nunda di u cunsigliu di u clima perchè hè statu fattu à u stessu tempu, cusì ùn ci hè micca literatura chì puderia esse pigliatu. In sè stessu, aghju d'accordu cun voi quì, ma micca basatu nantu à a literatura, ma da u mo fondu.

Caru Ernest, ti ringraziu assai per l'entrevista !

U rapportu serà publicatu cum'è un libru d'accessu apertu da Springer Spektrum à principiu di 2023. Finu à quì, i rispettivi capituli sò nantu à u Pagina iniziale di CCCA disponibile.

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA


Lascià una Comment