in , , ,

A vacca favuritu di u clima


di Martin Auer

Micca a vacca, ma l'agricultura industriale hè u polu di u clima, sustene u veterinariu Anita Idel - unu di l'autori principali di u Rapportu Agricultural Mundiale 2008.[1] - in u libru "U mitu di l'agricultura intelligente in u clima" publicatu inseme cù u scientist agriculu Andrea Beste[2]. A vacca hà una mala reputazione trà l'attivisti climatichi per l'eruzione di metanu. Questu hè veramente male per u clima, perchè u metanu (CH4) riscalda l'atmosfera 25 volte più di CO2. Ma a vacca hà ancu i so lati favuriti di u clima.

A vacca climatica campa principarmenti nantu à a pastura. Ella manghja erba è fenu è ùn manghja micca alimentazione cuncentrata. A vacca favuritu di u clima ùn hè micca criatu per un rendiment estremu. Dà solu 5.000 litri di latte annu invece di 10.000 di i 12.000. Perchè ella pò fà assai cù l'erba è u fenu cum'è foraggi. A vacca amichevule à u clima in realtà erutta più metanu per ogni litru di latte chì dà chè a vacca d'alta produzzione. Ma stu calculu ùn conta micca tutta a storia. A vacca climatica ùn manghja micca granu, granu è soia luntanu da l'omu. Oghje, u 50 per centu di a cugliera di granu glubale finisci in l'abbeveratoi di vacche, porchi è pollame. Hè per quessa chì hè assolutamente ghjustu chì avemu bisognu di riduce u nostru cunsumu di carne è latticini. I fureste sò tagliati è i prati sò sbulicati per accoglie queste quantità sempre crescente di culturi di furaghji. Tramindui sò "cambiamenti di l'usu di a terra" chì sò estremamente dannusu à u clima. Se ùn avemu micca alimentatu u granu, assai menu terra puderia alimentà assai più persone. O pudete travaglià cù metudi di cultivazioni menu intensivi, ma più gentili. Ma a vacca favurita à u clima manghja erba chì l'omu ùn pò micca digerirà. Dunque ci vole ancu cunsiderà chì carne è tedesco welche I prudutti lattichi duvemu astinà. Da u 1993 à u 2013, per esempiu, u numeru di vacche di latti in Renania di u Nordu-Westfalia era più di a mità. Tuttavia, e vacche restanti pruducianu più latti chè tutti inseme 20 anni prima. E vacche favurevuli à u clima, chì sò stati allevati per ottene u so rendimentu principarmenti da erba è pasture, sò stati abuliti. Ciò chì restava era e vacche d'altu rendiment, chì dipendenu di l'alimentazione cuncentrata da i campi fertilizati cù nitrogenu, alcuni di i quali anu da esse impurtati. Questu significa chì ci sò fonti supplementari di CO2 durante u trasportu.

I benefizii principali di a cunversione di pasture in terreni cultivabili per a produzzione di l'alimentu per l'animali sò l'industrii chì furnisce l'agriculture o trasfurmà i prudutti. Allora l'industria chimica cù sementi, fertilizzanti minerali è di nitrogenu, pesticidi, alimentazione animale, antibiotici, antiparasitici, hormone; l'industria di i machini agriculi, l'imprese di l'equipaggiu stabile è l'imprese di zootecnia; Imprese di trasportu, latticini, macelli è imprese alimentari. Queste industrii ùn sò micca interessate in a vacca di u clima. Perchè ùn ponu micca guadagnà nunda da ella. Perchè ùn hè micca criatu per un rendiment estremu, a vacca favurita à u clima vive più longu, si ammala menu spessu è ùn deve esse pumped full of antibiotics. L'alimentu di a vacca climatica cresce induve hè è ùn deve esse trasportatu da luntanu. U tarritoriu nantu à quale u furasteru cresce ùn deve micca esse cultivatu cù diversi machini agriculi di energia. Ùn hè micca bisognu di fertilizazione di nitrogenu è per quessa ùn provoca micca emissioni di l'ossidu nitroso. È l'oxidu nitroso (N2O), chì hè pruduciutu in a terra quandu u nitrogenu ùn hè micca assorbutu da e piante, hè 300 volte più preghjudiziu à u clima chì CO2. In fattu, l'ossidu nitroso hè u più grande contributore di l'agricultura à u cambiamentu climaticu. 

Foto: Nuria Lechner

L'erbe anu evolutu annantu à milioni d'anni inseme cù vacche è pecure è capre è i so parenti: in coevuluzione. Hè per quessa chì a terra di pasture dipende di l'animali di pasture. A vacca favurita à u clima prumove a crescita di l'erba cù u so muzzicu, un effettu chì sapemu da a falda di u prato. A crescita succèri principarmenti sottu terra, in a zona radicali. I radichi è e razzi fini di l'arba righjunghjenu duie volte à vinti volte a biomassa sopra a terra. U pastore cuntribuisce à a furmazione di l'humus è u almacenamentu di carbone in a terra. Ogni tonnellata di humus cuntene una meza tonna di carbone, chì allevia l'atmosfera di 1,8 tunnellate di CO2. In generale, sta vacca face più per u clima chì dannu per u metanu chì rutta. A più radiche di grass, u megliu a terra pò almacenà l'acqua. Questu hè per a prutezzione di inundazioni e a resistenza à a siccità. È a terra ben arradicata ùn hè micca lavata cusì rapidamente. In questu modu, a vacca favurita à u clima aiuta à riduce l'erosione di a terra è à priservà a biodiversità. Di sicuru solu s'è u pastore hè tenutu in limiti sustinibili. S'ellu ci sò troppu vacche, l'erba ùn pò micca cresce rapidamente è a massa radicali diminuite. I pianti chì a vacca manghja sò cuparti di microorganismi. È u sterco di vacca ch'ella abbanduneghja hè ancu arricchitu cù bacteria. In u cursu di l'evoluzione, una interazzione trà l'esfera di vita sopra è sottu terra di i battìri hà sviluppatu. Questa hè una di e ragiuni per chì l'excrementi di vacche prumove particularmente a fertilità di a terra. I terreni fertili di terra negra in l'Ucraina, in a Puszta, in u pianu rumanu, in i bassini di u pianu di Germania è in parechje altre zoni sò u risultatu di millaie d'anni di pasture. Oghje, ci sò ottenuti alti rendimenti di culturi, ma l'agricultura intensiva elimina u cuntenutu di carbone da a terra à un ritmu alarmante. 

U 40 per centu di a superficia di a terra vegetale di a terra hè pastura. Accantu à a furesta, hè u più grande bioma di a terra. I so abitati varianu da estremamente seccu à estremamente umitu, da estremamente caldu à estremamente friddu. Ci hè sempre un prato sopra à l'arburu chì pò esse pastu. E cumunità di erba sò ancu assai adattabili à u cortu termini perchè sò culturi misti. I graneddi in a terra sò diversi è ponu germinà è crescenu secondu e cundizioni ambientali. Cusì, e cumunità di grass sò assai resistenti - sistemi "resilienti". A so stagione di crescita principia ancu prima è finisce più tardi da quella di l'arbureti caduti. L'arbureti formanu più biomassa sopra a terra cà l'erba. Ma assai più carbonu hè almacenatu in u tarritoriu sottu à i prati chì in i terreni forestali. L'erba aduprata per l'allevamentu di i vacchi rapprisentanu dui terzi di tutti i terreni agriculi è furnisce un sustenimentu vitale per un decimu di a pupulazione di u mondu. Prati umidi, pasture alpine, steppe è savane ùn sò micca solu trà i più grandi magazzini di carbone, ma ancu offre a più grande basa di nutrienti per a furmazione di prutezione in a terra. Perchè a maiò parte di l'area di a terra glubale ùn hè micca adattata per l'usu arable à longu andà. Per l'alimentazione umana, questi spazii ponu esse aduprati solu in modu sustenibile cum'è pasture. S'è no rinunciassi sanu à i prudutti d'animali, perdemu a preziosa cuntribuzione di a vacca favurita à u clima à a cunsirvazione è a migliione di u tarrenu, à l'almacenamiento di carbone è a prisirvà a biodiversità. 

I 1,5 miliardi di vacche chì pupulanu u nostru pianeta oghje sò definitivamente troppu. Ma quante vacche favurevuli à u clima puderia esse ? Ùn truvamu micca a risposta à sta quistione specifica in stu studiu. Pò esse solu speculative. Per l'orientazione, pudete tene in mente chì intornu à u 1900, vale à dì prima di l'invenzione è l'usu massiu di fertilizzanti di nitrogenu, solu un pocu più di 400 milioni di vacche campanu nantu à a terra.[3]È un puntu di più hè impurtante: micca ogni vacca chì si nutre d'erba hè amichevule à u clima: u 60 per centu di i prati sò moderatamente o severamente soprapasti è minacciati da a distruzzione di a terra.[4] A gestione intelligente è sustenibile hè ancu necessaria per u pastore. 

A parolla hè ghjunta chì l'arburi sò impurtanti per a prutezzione di u clima. Hè u tempu chì l'ecosistema di pasture hè ancu datu l'attenzione necessaria.

Foto di copertina : Nuria Lechner
Spotted: Hanna Faist

[1]    https://www.unep.org/resources/report/agriculture-crossroads-global-report-0

[2]    Idel, Anita; Beste, Andrea (2018): Da u mitu di l'agricultura intelligente in u clima. o Perchè menu di u male ùn hè micca bonu. Wiesbaden: L'Alleanza Libera Europea di Verdi in u Parlamentu Europeu.

[3]    https://ourworldindata.org/grapher/livestock-counts

[4]    Piipponen J, Jalava M, de Leeuw J, Rizayeva A, Godde C, Cramer G, Herrero M, & Kummu M (2022). Tendenze glubale in a capacità di trasportu di pasture è a densità relativa di u bestiame. Global Change Biology, 28, 3902-3919. https://doi.org/10.1111/gcb.16174

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

SUL LA CONTRIBUZIONE A OPZIONE AUSTRIA


Lascià una Comment