in , , , , ,

Manghjà altrimente contr'à a crisa climatica | Parte 4: rifiuti alimentari


Un terzu in a bin

Se vulete fà qualcosa di bonu per voi stessu, u vostru portafogliu è l'ambiente, duvete cumprà solu quant'è avete veramente bisognu. Ogni secondu (!) In Germania 313 chilò di cibu manghjatu finiscenu in i rifiuti. Quellu currisponde à u pesu di a mità di una piccula vittura. Hè 81,6 chilò à l'annu è abitante, vale circa 235 euro. A quantità in Germania aghjusta à dodici (secondu i centri di cunsiglii à i cunsumatori) à 18 milioni (stimatu da u WWF Worldwide Fund for Nature) tunnellate di cibu per un valore di 20 miliardi di euro. Sicondu un calculu da i centri di cunsumatori, 480.000 semirimorchi seranu necessarii per trasportà questu ammontu. Situatu in una fila, questu dà u percorsu da Lisbona à San Pietroburgo. I numeri in Austria.

Cumprà fame hè cum'è flirtà briacu

Sicondu u Ministeriu Federale Tedesco di l'Alimentazione è l'Agricultura BMEL, dui terzi di sti ghjetti alimentari serianu "evitabili". Ci hè parechje ragioni per sta follia: L'agricultori ghjettanu una parte di a so racolta perchè u cummerciu cù i so standard ùn compra micca carotte troppu storte, patate troppu chjuche è ogni sorta d'altre cose. I cummercianti è i grossisti risolvenu i beni scaduti, cume i trasformatori. Tuttavia, secondu u ministru, i consumatori producenu a maiò parte di i rifiuti alimentari: 52% di u tutale. In cantine, ristoranti è servizii di consegna (ristorazione fora di casa), a cifra hè di 14%, in vendita al dettaglio quattru per centu, in trasfurmazioni intornu à 18% in agricultura, secondu a stima, ancu intornu à 14%. 

A maiò parte di l'alimentu hè ghjittatu da e famiglie private perchè a data migliore hè passata. Cum'è i centri di cunsiglii à u cunsumadore, u BMEL ricumanda di pruvà l'alimentu chì hè scadutu quantunque. S'ellu puzza è hà un bon gustu, si pò manghjà. Eccezione: carne è pesciu. 

Aduprate i resti

U più spessu i frutti è ligumi sò ghjittati. Pudete taglià generosamente a cattiva parte di una mela o di un pumadoru è aduprà bè u restu. U pane ferma più longu senza taglià in una pignatta di terracotta è pò esse trasfurmatu in pangracciu quandu hè seccu. U pane à granu interu hè più sanu cà u pane grisgiu o biancu è ferma frescu per assai più tempu. Assai pò ancu esse cunghjelatu prima ch'ellu andessi male. 

Tuttavia, hè cruciale per ùn cumprà micca troppu. "Cumercià famiti hè cum'è flirtezza mentre briacu", dice nantu à una cartolina. Se andate in u supermercatu pienu, cumprate menu è, sopratuttu, menu micca pianificatu. Una lista di shopping chì travaglia in u magazinu aiuta ancu quì. Ciò chì ùn hè micca nantu à a lista ferma nantu à u largu.

Troppu bonu per a cestina

Cù campagne cum'è "Troppu bonu per a cestina", u BMEL vole avà ancu frenà i ghjetti alimentari. Parechje iniziative sò dedicate à u tema, per esempiu alimentariu è spartitore di cibu chì raccoglie u restu di alimentu in numerose cità è u distribuisce à quelli chì anu bisognu. Gruppi aperti cucinanu inseme à e feste di Schnibbel è in "cucine di u populu". U Cità ​​di transizioneOltre à riparà i caffè per a riparazione cumuna di dispositivi difettosi è attelli di autoaiutu per e biciclette, e rete offrenu ancu club di cucina. I magazini residenziali vendenu alimentari à bon pattu chì i supermercati anu scartatu. Cunsiglii nantu à cumu riciclà ciò chì si suppone esse restu di alimentu si trovanu in numerosi siti web. Per esempiu, i verdi da e carotte ponu esse trasformati in pesti deliziosi cù pocu sforzu. 

Contenitori invece di cumprà

I ristoranti, snack bar, butteghe, venditori di mercati è altri vendenu spessu i so resti assai più economici pocu prima di a fine di a ghjurnata. Vale a pena di dumandalla. applicazioni piace togoodtogo.de aiutu cù a ricerca. In particulare in e grande cità, alcune persone si nutriscenu ancu di ciò chì altri anu ghjittatu. Vanu "cuntinenti", Allora uttene pacchetti di alimenti scartati da i cestini di i supermercati. Ùn duverebbe micca esse pigliatu à fà questu. In u 2020, un tribunale hà cundannatu dui studienti di a zona di Munich per furti perchè avianu salvatu cibu da i rifiuti di una filiale di supermercatu. Malgradu numerose petizioni per a legalizazione di i contenitori, u legislatore hà u Furto paragrafo 242 di u Codice Penale ùn hè ancu cambiatu di conseguenza.

In altrò dinò, a pulitica è a legislazione incuraghjenu i ghjetti alimentari. Per esempiu, mentre in Francia i supermercati devenu donà e robba restante à urganizazioni caritative, in Germania e banche alimentarie o i risparmiatori alimentari sò responsabili di a qualità di l'alimentu chì distribuiscenu. Ùn sò dunque micca permessi di rigalà cose chì sò scadute. Numerosi regolamenti igienici impediscenu ancu i salvatori alimentari. L'impegnu di u Ministru Federale di l'Agricultura à luttà contr'à i ghjetti alimentari ùn pare micca credibile.

Questu post hè statu creatu da a Comunità Opzioni. Unisciteghja è post u vostru messagiu!

CONTRIBUZIONE A OPZIONE ALEMANIA

Manghjà altrimente contr'à a crisa climatica | Parte 1
Manghjà altrimente contr'à a crisa climatica | Parte 2 carne è pesce
Manghjà altrimente contr'à a crisa climatica | Parte 3: Imballu è Trasportu
Manghjà altrimente contr'à a crisa climatica | Parte 4: rifiuti alimentari

Scrittu da Robert B Fishman

Autore freelance, ghjurnalistu, ghjurnalistu (radiu è media stampata), fotografu, furmatore di attelli, moderatore è guida turistica

Lascià una Comment